Baner
Baner
Baner
Pentru Comunitate
Vă implicaţi în viaţa comunităţii din care faceţi parte?
 
După 20 de ani...
Mai credeţi în Democraţie?
 
Aurul nostru
Cine vreţi să exploateze aurul din România?
 
Nota data de utilizatori: / 0
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Social - Divertisment

 

La 28 ianuarie 1681, Constantin Brâncoveanu a cumpărat o primă parte de moșie la Mogoșoaia, completată dupa trei luni prin noi suprafețe de teren. Atras de frumusețea locurilor, viitorul domn a construit aici mai întâi o biserică, ce va servi drept paraclis viitoarei curți. A fost terminată la 20 septembrie 1688.


Casele cumpărate odată cu moșia se vor dovedi curând nemulțumitoare. Brâncoveanu a hotărât să-și ridice o reședință demnă de rangul său. Nu se știe precis data la care au început lucrările. Știm doar pe aceea când s-a terminat construcția - 20 septembrie 1702 - care este precizată în pisania prinsă deasupra ușii de intrare în pridvor, pe latura de răsărit. Așezat pe malul lacului, într-o curte dreptunghiulară împrejmuită de ziduri puternice, palatul se înalță pe trei niveluri: subsol (pivnița), parter și etaj. Pivnița se remarcă prin dimensiuni (16,05x14,10 m) și masivitate. Un pilon central împarte spațiul în patru încăperi acoperite fiecare cu câte o cupolă pe pandantivi. Parterul cuprindea opt încăperi destinate slujitorilor domnului, iar etajul era rezervat în întregime familiei domnești.


La etaj, pe fațada dinspre lac, se află cel mai rafinat element de arhitectură al palatului, splendida „loggie". Azi ne apare încadrată de doua foișoare - adaugate în timpul renovării din perioada 1860-1880, remarcându-se prin coloanele lor cu bogate capiteluri sculptate în piatră. Foișorul de pe latura de răsărit a palatului este sprijinit pe opt coloane, de asemenea de piatră, având o balustradă bogat decorată. Bolta foișorului fusese acoperită cu pictura murală cu motive geometrice și vegetale, din care se mai păstrează câteva fragmente.


După uciderea lui Brâncoveanu, întreaga avere i-a fost confiscată de turci și toate podoabele interioare ale palatului (mobilier, covoare, argintărie, cărți) au fost risipite. Ulterior, moșiile și palatele lui Brâncoveanu au fost răscumpărate de către noul domn Ștefan Cantacuzino. În 1714, la 14 octombrie, călătorul francez Aubry de la Motraye a poposit la Mogoșoaia: ”Il găsirăm [palatul] foarte regulat și zidit europenește, ornat pe dinăuntru cu plafonuri bogate și cu picturi bune, dar mobilele fuseseră luate de către slujitorii Porții în vremea detronării nefericitului său stăpân. Atunci fusese transformat într-un han pentru nevoile călătorilor."Trei ani mai târziu, palatul a fost redat urmașilor lui Brâncoveanu, eliberați din exilul impus de Poarta în Asia Mică. În 1719, pentru o vreme a locuit în el domnul Nicolae Mavrocordat, fugit aici de teama ciumei. Cum Ștefan, fiul pentru care fusese construit palatul, nu a avut moștenitor pe linie masculină, a revenit urmașilor fratelui său Constantin, până la începutul secolului XIX. Ultimul stăpân în linie directă din familia Brâncoveanu a fost Grigore (1767-1832).

Neavând copii, Grigore Brâncoveanu a adoptat-o, în 1824, pe Zoe, fiica lui Alexandru Mavrocordat, soția lui Gheorghe Bibescu, viitorul domn al țării. Moștenind Mogoșoaia, prin soția sa Zoe, Gheorghe Bibescu s-a ocupat de restaurarea palatului în anii 1824-1848. După revoluția din 1848, fostul domn s-a stabilit în Franța, iar Mogoșoaia a ramas în stăpânirea fiului său Nicolae (1830-1890) și a mamei acestuia Zoe, care a continuat lucrările de renovare (1860-1880), apelând la serviciile unui arhitect francez. Deși a utilizat materiale aduse de la alte construcții brâncovenești, aspectul exterior al palatului a fost schimbat printr-o serie de modificări. Nicolae Bibescu nu a stat în palat, construindu-și în imediata apropiere o locuință nouă, Vila Elchingen. Tot el a zidit în parc o capelă, în care au fost înmormântați ultimii proprietari ai Mogoșoaiei și rude d - ale lor.


Moșia Mogoșoaia a fost cumpărată în 1911, de la fiicele lui Nicolae Bibescu, de către Martha și George Valentin Bibescu. Devenită stăpână la Mogoșoaia, Martha Bibescu a început, în 1912, lucrările de restaurare, apelând la o echipă de meșteri italieni, condusă de arhitectul venețian Domenico Rupolo. Acesta va imprima fațadelor palatului un aspect venețian, placându-le cu cărămida aparentă. Acestea au fost încheiate în 1925 de către arhitectul George M. Cantacuzino, nepotul de soră al lui George Valentin Bibescu.


Restaurat și remobilat, împrejmuit de un parc frumos, palatul Mogoșoaia a primit - până în 1945 - vizita unor interesante personalități străine și române, de la diplomații englezi, lord Thomson sau Reginald Hoare, la americanul Franklin Mott-Gunther, francezii Adrien Thierry și Jacques Truelle, elvețianul René de Weck la patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Tatarescu, Constantin Argetoianu, Grigore Gafencu, Nicolae Iorga, Pamfil Seicaru sau Mihail Sebastian. Timp de trei veacuri, palatul a fost martor al unei zbuciumate istorii, un simbol al vieții mereu biruitoare. Dintre toate reședințele lui Constantin Brâncoveanu, palatul de la Mogoșoaia este nu numai cea mai reprezentativă, dar și cea mai bine pastrată. Palatul a ajuns până la noi fară prea mari modificări, în structura sa putând fi admirate elementele de bază ale stilului brâncovenesc.

A fost restaurat în mai multe etape după 1945, când a fost declarat monument istoric, cele mai importante intervenții fiind făcute în 1980 și după anul 2000.

 

Sursa : http://www.ilfov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=48

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Facebook

Baner

Organizatia E.M.M.A.

Baner
Baner