Baner
Baner
Baner
Pentru Comunitate
Vă implicaţi în viaţa comunităţii din care faceţi parte?
 
După 20 de ani...
Mai credeţi în Democraţie?
 
Aurul nostru
Cine vreţi să exploateze aurul din România?
 
Nota data de utilizatori: / 0
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Ştiri - Naţional

Crâmpeie din viaţa câmpenească a ţăranului român, reconstituite la Festivalul Tradiţiilor Păstoreşti, Ediţia I

Atracţii şi evenimente, în cascadă
Au fost, în week-end-ul trecut, la Expo Transilvania, două zile cu adevărat reuşite, dedicate culturii tradiţionale, graţie eforturilor Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Muzeului Etnografic al Transilvaniei de a reface, din tablouri, viaţa ţăranului român de odinioară şi, în special, pe cea a ciobanilor din Transilvania. Astfel, în dreptul standurilor producătorilor Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni, al mai multor asociaţii de crescători de ovine sau caprine – dar şi în faţa scenei, unde timp de două zile au evoluat ansambluri şi interpreţi de seamă, în cadrul a două concerte caritabile pentru solista de muzică populară Anamaria German Vergu – s-au perindat câteva mii de clujeni, care au gustat din preparatele ciobăneşti pregătite special pentru ei de către păcurari experimentaţi din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Sibiu. Şi, în acelaşi timp, concitadinii noştri şi-au dovedit generozitatea, făcând donaţii consistente pentru tânăra bistriţeancă în vârstă de 22 de ani, victimă a unui cumplit accident de circulaţie, care are nevoie de un transplant de măduvă într-o clinică din Londra, în valoare de 200.000 de lire sterline. Deschiderea Festivalului Tradiţiilor Păstoreşti a fost făcută de către oficialităţi din cadrul Consiliului Judeţean Cluj, dnii Vakar Istvan şi Ioan Oleleu, etnologii Aurel Bodiu, Ioan Goia, Mircea Cîmpeanu şi managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, dna Maria Marinela Istici. Semnalul de debut a fost dat de sunetul de bucium al profesoarei Marilena Mărghitaş şi de scurta pledoarie pentru păstrarea tradiţiilor, a Pălăguţei Hodor, ţesătoare - ea însăşi, prin întreaga sa prezenţă, o autentică operă de artă populară.  Prima zi de festival, densă, a cuprins prezentări ale asociaţiilor crescătorilor de oi din Transilvania, ale meşterilor populari şi ale obiectelor de artă tradiţională, vernisajul expoziţiei de fotografie etnografică “Păstoritul în Transilvania”, o expoziţie chinologică de câini ciobăneşti româneşti,  degustarea preparatelor tradiţionale ciobăneşti la ceaun şi prima parte a concertului caritabil „Din suflet pentru suflet”, dedicat Anamariei German Vergu. La spectacol au participat, pe bază de voluntariat, interpreţii Daniel Raţiu, Grigore Sâmboan, Sînziana Toader, Mihai şi Maria Nemeş, Maria Marcu, Ana Ilca Mureşan şi ansamblurile folclorice “Mugurelul” al Universităţii Babeş-Bolyai, director artistic prof. Zamfir Dejeu şi „Mugurii Mintiului”, instruit de coregrafii Sanda şi Simion Berchi.
Mărturii ale meşterilor şi producătorilor populari
Din prima clipă ne atrag atenţia mai multe standuri cu preparate tradiţionale, dar şi câţiva ciobani care pregătesc, de zor, într-un ceaun uriaş, tocăniţă de carne de capră şi, într-altul, renumitul balmoş. Vasile Crişan, membru al Asociaţiei Păstrătorilor Tradiţiilor din Copăceni – jud. Cluj, observă privirile noastre curioase şi ne lămureşte: “Am adus carne de capră şi o vom prepara la faţa locului, după cum vom proceda şi cu balmoşul, asta ca să le arătăm clujenilor cum se mănâncă româneşte, tradiţional, ca la noi la ţară”. Pe spaţiul verde din preajma scenei dăm de cunoscutul Gheorghe Căpuşan, proprietarul muzeului etnografic “Poarta de su’ Feleac”, aflat în gospodăria sa din colonia Sopor, care se ocupă de partea de “logistică” a festivalului. Ne mărturiseşte acesta: “Asigur multe din obiectele de păstorit, inclusiv vănile de transportat laptele prins, cele de ţinut untul sau de cărat produsele, de la stână către casă, precum şi găleţile pentru muls oile, toate confecţionate din lemn şi având o vârstă de 70-80 de ani. Am adus pentru demonstraţia de mâine şi scaune pentru gătit, la ciobani, precum şi mese pe care aceştia iau masa. Iar băţul înalt pe care-l vedeţi, plin de oale şi cratiţe, e prepeleacul pe care se păstrează, în aer liber, tot ce ţine de păstorit, iar obiectele expuse provin din zona Gherlii, a Dejului, din Floreşti, din Frata – dar şi din Maramureş”. Ne continuăm plimbarea şi remarcăm un stand ceva mai aparte, cu produse confecţionate din lână, aparţinând artistei clujence Vegh Eva. “Eu închei circuitul lânei în natură“, începe aceasta, zâmbind. Apoi continuă: “Lâna, românească, o cumpăr de pe piaţă şi apoi o spăl, o vopsesc, după care o împâslesc şi confecţionez ceea ce vedeţi: oiţe miniaturale, flori – dar şi genţi, papuci de casă, obiecte de purtat sau de decor...“ La un stand de produse alimentare s-a făcut deja coadă, aşa că îl interpelez pe proprietar. Se numeşte Radu Anca şi provine din Mărginimea Sibiului. Îmi răspunde cu amabilitate la întrebări, printre operaţiunile pe care le face cu clienţii: “Am adus la acest festival cârnaţi de oaie, pastramă de oaie, caşuri şi preparăm după cum vedeţi, la faţa locului, bulz ciobănesc şi tocăniţă de oaie la ceaun...” Remarcăm, de asemenea, multă lume în dreptul standului celor de la Asociaţia Crescătorilor Montani din Bistriţa-Năsăud şi la ţarcul cu oi al Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine IJARUL, a cărui preşedinte este reputatul medic Toma Mugea. 
Demonstraţii pe viu şi spectacole tradiţionale
Ziua a doua a festivalului începe în trombă, cu sosirea turmei de oi şi a ciobanilor din comuna Jucu. Aceştia îşi mână oile într-un ţarc pregătit special, după care încep – sub privirile spectatorilor - mulsul şi apoi prepararea caşului. Între timp debutează şi programul tradiţional, susţinut de horitorii populari Traian Balcău, Irimie Perşa, Emil Moldovan şi Eugenia Marinescu. Spectacolul continuă cu prestaţia, de excepţie, a “ciobăniţelor” de la Ansamblul folcloric “Rapsodia Someşeană” şi a “baciului-fluieraş” Ionel Măsălar. Îşi fac apariţia, croindu-şi loc prin mulţime, în spectaculoase costume populare, membrii Grupului Folcloric „Mărişana” din comuna Mărişel  - avându-l în frunte pe profesorul Ioan Mariş. Iar spectacolul de obiceiuri tradiţionale pe care aceştia l-au oferit clujenilor a constituit, ca toate celelalte puncte prevăzute în program, o reuşită. Între timp ciobanii din comuna Ceanu-Mare pregăteau tîpşita , un preparat pe bază de brânză de oaie, slănină şi făină de mălai. Dumitru Tritean, bucătarul-şef ne descrie pe îndelete procesul tehnologic al tîpşitei , de fapt o mămăligă cu brânză şi slănină, clădită în straturi. I se alătură, profund emoţionat, Alexandru Revnic, un cetăţean născut la Ceanu Mare, apărut ca din senin din public. Ne declară, după ce a frecat mămăliga, cu sucitorul: “Sunt bucuros că-mi reamintesc prepararea tîpşitei, pe care o făcea mama când eram copil. Între timp m-am mutat la Bucureşti, unde am locuit treizeci de ani şi doar de câţiva m-am stabilit la Cluj. Aşa că evenimentul de astăzi mi-a adus o enormă fericire în suflet, amintindu-mi de vremuri demult apuse…“ Între timp îşi începe programul artistic şi  Aurel Tămaş, acompaniat de Băndaşii de la Cluj, în demersul colectiv de se a strange fonduri pentru intervenţia chirurgicală a Anamariei German Vergu. Aceasta a fost adusă, special pentru acest eveniment, de la Bistriţa şi se află într-un scaun cu rotile, în spatele scenei. E însoţită de tatăl ei, sora Diana – care va cânta şi ea, ceva mai târziu – şi de alte rude sau prieteni. Ascultă, emoţionată, spectacolul. După recitalul lui Tămaş nu trece mult timp şi urmează o nouă desfăşurare de forţe interpretative. Şi această parte a manifestării, ca de altfel întregul festival, este prezentată de preotul şi cunoscutul realizator de televiziune Dinu Criste, care face la rândul său un apel călduros la clujeni să o ajute, financiar, pe tânără. Evoluează, în ordine, următorii solişti şi ansambluri folclorice: Ansamblul Folcloric “Transilvania” – coregrafi Paul şi Alina Remeş, Neluţu Moldovan, Diana German, Marcel Avram şi Ansamblul Folcloric “Crăişorul” – al sindicatului CIVITAS al Primăriei Cluj-Napoca. La un moment dat le este prezentată publicului şi Anamaria German Vergu, care le mulţumeşte din suflet clujenilor pentru donaţii, adăugând că deţine o metodă mai specială de rugăciune pe care o va aplica pentru fiecare dintre cei  care au venit special pentru ea. Urmează apoi, în aplauzele publicului, prestaţia de excepţie a Orchestrei Profesioniste “Cununa Transilvană” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi  Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dirijată de prof. Ovidiu Barteş şi a interpreţilor Andreea Ciupe, Adina Hada, Adrian Buză, Emilia Popdeac, Marinela Zegrean Istici, Cornelia Ardelean Archiudean şi Mihaela Grindean. În contextul primei ediţii a Festivalului Tradiţiilor Păstoreşti, la reuşita evenimentului merită menţionată şi contribuţia tânărului etnolog Eugen Ţepeş Stroia, coordonatorul acestui proiect, realizat împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.

Sorin Grecu

Sursa stire: http://www.traditiiclujene.ro/show_article.php?id=586&article_page=cultural

 

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Facebook

Baner

Organizatia E.M.M.A.

Baner
Baner