Baner
Baner
Baner
Pentru Comunitate
Vă implicaţi în viaţa comunităţii din care faceţi parte?
 
După 20 de ani...
Mai credeţi în Democraţie?
 
Aurul nostru
Cine vreţi să exploateze aurul din România?
 
Nota data de utilizatori: / 1
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Sănătate

 

Jurnaliştii de la Discovery au realizat un documentar despre România, care a devenit viral pe Travel Channel (Canalul de Călătorii).

Străinii se arată foarte plăcut surprinși de materialul video, pentru că unii dintre ei fie n-au auzit de România, fie aveau informaţii eronate. Totodată, documentarul i-a bucurat și pe români, fiind, în sfârşit, un documentar obiectiv şi bine intenţionat despre România.

Accesati clipul de mai jos:

http://www.youtube.com/watch?v=ijHBd20B6JM#t=1205

 
Nota data de utilizatori: / 1
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Divertisment

Radu Beligan a primit, duminică seară, la Teatrul Naţional Bucureşti, certificatul Guinness World Records care atestă că este cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, declarând că meritul este al publicului, "stăpânul cel mare" al actorilor, căruia îi datorează totul.

"Suntem într-un moment fast al Teatrului Naţional, sunt obligat de conştiinţa mea să vă spun două lucruri: întâi, odată cu ridicarea acestui teatru, acum 40 de ani, primul lui director a fost maestrul Radu Beligan, care, timp de 21 de ani, a condus destinele acestui teatru. Tot astăzi, suntem foarte aproape de a încheia lucrările pentru reconstrucţia acestui teatru, fundamental pentru imaginea României, a culturii româneşti (...) în aceeaşi măsură pot să vă spun ca un element de surpriză pentru dumneavoastră şi de plăcere pentru mine - odată cu instalarea mea la direcţia acestui teatru, maestru Beligan mi-a spus «ai grijă, să aduci înapoi Sala Studio la Teatrul Naţional!». Şi iată-l jucând pe această scenă", a mai spus Ion Caramitru.

Pentru a marca acest moment, pe scenă au urcat membrii unui grup vocal care au cântat colindul "O, ce veste minunată!", după care, pe un proiector instalat pe scenă, a fost difuzat un filmuleţ în care au fost prezentate pe scurt demersurile pe care echipa emisiunii lui Cătălin Măruţă le-a făcut pentru ca numele lui Radu Beligan să fie înscris în Cartea Recordurilor, precum şi mesaje transmise de mari actori.

"În absolut orice dicţionar din lumea aceasta, a bate un record înseamnă a fi pe cea mai înaltă treaptă a performanţei. Maestrul Radu Beligan este pe această treaptă a performanţei de foarte mult timp, drept dovadă, după fiecare piesă de teatru, sala este în picioare şi-l aplaudă. Practic, ce am reuşit noi să facem, eu şi echipa mea, nu considerăm nimic excepţional prin faptul că am reuşit să-l punem pe Radu Beligan în Cartea Recordurilor, pentru că Radu Beligan este excepţional prin tot ce a făcut. Şi Radu Beligan merita să fie în această Carte a Recordurilor, să aibă numele înscris în Cartea Recordurilor", a declarat Cătălin Măruţă, care a urcat pe scenă pentru a-i înmâna certificatul acordat de Guinness World Records prin care se atestă că este cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru.

Membrii grupului vocal aflat pe scenă i-au cântat lui Radu Beligan "La mulţi ani!", în aplauzele publicului, după care Cătălin Măruţa i-a înmânat certificatul.

"E copleşitor ce se întâmplă. Vă mulţumesc", a spus Radu Beligan, vizibil emoţionat. Publicul a fost alături de el şi de această dată şi l-a aplaudat minute în şir.

"Cât de mult vă iubesc. Voi m-aţi făcut ceea ce sunt. N-am niciun merit. Sunt rezultatul iubirii pe care mi-aţi arătat-o", a mai spus Radu Beligan, adresându-se publicului.

De asemenea, maestrul Beligan a spus că iubeşte România şi că nu va pleca niciodată de aici, moment în care publicul din sală l-a aplaudat.

Intreg articolul la http://www.mediafax.ro/cultura-media/radu-beligan-la-primirea-certificatului-guinness-world-records-sunt-rezultatul-iubirii-pe-care-publicul-mi-a-aratat-o-ii-datorez-totul-foto-11775857

Sursa foto http://www.mondonews.ro/en/guinness-world-record-to-name-romanian-actor-radu-beligan-the-longest-living-actor-still-playing/

 
Nota data de utilizatori: / 1
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Diverse

“Trăind ani de zile printre cărți, m-am convins de faptul că, pe lângă soartă, cărțile au și suflet.

O bibliotecă nu e pur şi simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume, ci şi un lucru viu, cald și familiar. (…)Nu te simţi niciodată singur printre cărţi. Nu există prezenţe mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăşie, şi nu un ceas de călătorie, ci o întreagă viaţă. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem, la rândul nostru, timp pentru ele.

Există încăperi care, deşi conţin numeroase cărţi, rămân neprimitoare. Intrând în ele, simţi o ostilitate surdă. E limpede că nimeni n~a mai petrecut acolo o oră de reculegere. Cârpa de praf a gospodinei şi-a făcut datoria, periodic, şi atât. Cotoarele colorate şi-au pierdut strălucirea. Cărţile au ochii stinşi.

O bibliotecă frecventată zilnic este cu totul altceva. Fiecare volum pare treaz şi în aşteptare. Sunt, în rafturi, cărţi necitite de mult, dar care nu se plictisesc aşteptând, căci ştiu că o mână expertă le va adăposti într-un târziu, le va răsfoi sau le va muta pe noptieră.

Răbdarea cărţilor e infinit mai mare decît a oamenilor. Ele s-au obişnuit să vadă chiar şi secolele scurgându-se unele după altele. Faţă de longevitatea cărţilor, aceea a broaştei ţestoase sau a Stejarului este derizorie. Din când în când, îşi schimbă proprietarul, dar nu se neliniştesc. Li se pare în firea lucrurilor. Se lasă, fără să protesteze, însemnate de proprietarii succesivi. Probabil că trăiesc, în anumite momente, bucuria de a fi redescoperite şi luate în stăpânire.

(…)O carte, ca şi un om, e vie, dacă anii, suferinţa, stângăcia cititorilor au lăsat urme pe obrazul ei. Ridurile unei cărţi sunt expresia sufletului ei imaterial. Ce uimitoare şi impresionante sunt paginile roase, cărţile cu hârtia uzată! Nu e vorba numai de o proastă conservare, dar şi de o formă nobilă de consum. Cât de fără suflet mi se par cărţile virgine! Relevarea sufletului unei cărţi este totdeauna o pângărire.

(…)A citi înseamnă a descoperi calea de acces la sufletul cărţilor. O cale dificilă şi delicată, care ţi se deschide pe neaşteptate sau ţi se închide când ţi-e lumea mai dragă. Orice cititor cunoaşte gustul acestei experienţe. Nu poţi citi oricând orice carte. Mai mult: n-o înţelegi cu adevărat decât în anumite clipe privilegiate.

Ca şi oamenii, cărţile au enigmele şi vicleniile lor. Crezi că le stăpâneşti, citindu-le, şi, în realitate, ele se joacă cu tine, te ademenesc sau te resping, ţi se dezvăluie sau ţi se refuză, secrete, fermecătoare, cochete. Uneori ai impresia ce ele te citesc pe tine mult mai bine decât le poţi citi tu pe ele. Cărţile sunt psihologi mai profunzi decât oamenii. Şi cum să nu tragem de aici încheierea că şi ele au un suflet?”

Nicolae Manolescu (n. 27 noiembrie 1939), Lectura pe înţelesul tuturor

Sursa http://webcultura.ro/cartile-au-suflet/

 
Nota data de utilizatori: / 3
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Diverse

Legenda

Nascut intr-o regiune din Asia Mica (acum Turcia) in anul 270, intr-o familie bogata si foarte credincioasa, isi pierde parintii tineri si, in ciuda mostenirii sale, alege umilinta si simplitatea. Legenda spune ca Dumnezeu i-a ghidat pasii catre Mira unde a fost facut arhiereu. Recunoscut de catre toti ca fiind un om generos, moare la 6 decembrie 329, dupa o viata simpla in serviciul saracilor.

Personajul

Sfantul Nicolae era revoltat de injustitie si proteja mai ales copiii. Povestile sunt numeroase, dar cea mai celebra este cea a celor trei copii care au venit sa ceara gazduire unui macelar. Acesta ii primeste si profitand de somnul lor, ii taie in bucatele si ii pune in putina cu saraturi. Sapte ani mai tarziu, Sfantul Nicolae trecand pe acolo ii cere macelarului sa ii serveasca din aceasta saramura veche de sapte ani. Terorizat, macelarul o ia la fuga, iar Sfantul Nicolae ii readuce la viata pe copii.

Cum il recunoastem?

Sfantul Nicolae purta haine de episcop, manusi albe, mitra si un toiag aurit, simbol al puterii si al autoritatii. Este intotdeauna acompaniat de prietenul sau, magarul, incarcat de cadouri… pentru copiii cuminti.

Cum se naste o traditie

Sfantul Nicolae este cel care a stat de fapt la baza sarbatoririi lui Mos Craciun.

Episcopul din Mira a inceput sa fie cunoscut in Europa in sec XI dupa ce moastele sale au fost aduse un urma unei cruciade in orasul italian Bari. In sec XII celebrarea sfantului ajunge si in Tarile de Jos si Germania. Santa Claus din traditia anglofona este de fapt o variatie a numelui Sinterklaas, aceasta fiind denumirea prin care belgienii se refereau la Sfantul Nicolae. Sfantul Nicolae este pomenit mai ales pentru generozitatea sa, o generozitate care nu isi doreste multumiri sau recunoastere, el facand cadourile pe furis, cand cei care le primesc dorm.

Acum, sarbatorirea Sfantului Nicolae este mai ales o ocazie pentru copii de a primi cadouri cu trei saptamani inainte de a veni Mos Craciun.

 

Sfantul Nicolae se sarbatoreste in data de 6 decembrie, data mortii sale (asa cum se sarbatoresc majoritatea sfintilor, data mortii fiind de fapt data de cand au viata vesnica alaturi de Dumnezeu).

In ajunul zilei de 6 decembrie, copiii mici isi aseaza pantofii in fata sobei, sau a geamului, inainte de a merge la culcare. In unele regiuni, se pun langa incaltaminte un morcov si zahar pentru magarul sau si un pahar de vin pentru a-l incalzi pe marele sfant. Copiii cuminti primesc jucarii, dulciuri, fructe si cei rai primesc o nuielusa.

Ce le putem spune celor mici despre Sfantul Nicolae

Asa cum de Mos Craciun sarbatorim mai ales familia, de Mos Nicolae putem sarbatori generozitatea, atitudinea darnica avuta fata de cei din jur, fara a dori sa avem vreun castig din asta.

Intreg articolul la http://www.suntmamica.ro/tu-si-familia-ta/vacantele-sarbatori/povestea-sfantului-nicolae-1911

 
Nota data de utilizatori: / 3
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Diverse

Sâmbătă seara, mai multe doamne şi domnişoare din Bistriţa-Năsăud au purtat cu mândrie bucăţi de ştergare, năframe sau păretare. Acestea au primit un touch modern şi au fost aplicate pe pantofi, rochii, sacouri, paltoane sau gentuţe compunând colecţia pret-a-porter denumită generic „Drag de Bistriţa”. În spatele colecţiei care aduce pur şi simplu un omagiu motivelor tradiţionale din Bistriţa-Năsăud se află designer-ul bucureştean Gabriela Atanasiu. Deşi dragostea pentru tradiţional care pare să se potrivească perfect cu rochii sofisticate, paltoane casual sau pantofi cu toc a început să se dezvolte în urmă cu patru ani, „Drag de Bistriţa” este prima colecţie dedicată în exclusivitate motivelor tradiţionale dintr-o anumită regiune a ţării. „Eu cu asta am început acum 4 ani şi ceva.

Căutam un material care să iasă în evidenţă, să fie colorat  şi am găsit nişte basmale vechi prin casă şi atunci am făcut primele fuste care deja au năpădit oraşul anul acesta”, precizează Gabriela Atanasiu. Colecţia „Drag de Bistriţa”, care conţine câteva zeci de piese, începând de la încălţăminte, accesorii şi terminând cu haine, a fost inspirată chiar de o bistriţeancă, Doris Moldovan, care i-a cerut designer-ului o rochie de seară modernă cu motive tradiţionale someşene. Aceasta a fost şi cea care a sprijinit-o pe Gabriela şi a ajutat-o să organizeze prima prezentare a colecţiei, care nu se putea să aibă loc în altă zonă decât în cea care a inspirat-o.  „A fost un fel de patchwork, am îmbinat modelele şi materialele clasice folosite de mine cu carpete şi ştergare de aici din zonă. Am folosit motivele tradiţionale pe spate, pe mânecă, pe piept sau la brâu”, explică designer-ul cum a reuşit să combine tradiţionalul cu modernul. FOTO Cum s-au transformat ştergarele şi năframele din Bistriţa-Năsăud într-o colecţie pret-a-porter Aceasta recunoaşte că folosirea ştergarelor poate li s-a părut celor din Bistriţa-Năsăud niţel forţată: „Cei de aici le văd pe pereţi sau mai ştiu eu pe unde, iar eu le văd pe rochii sau pe încălţăminte”, spune Gabriela. Designer-ul crede că transpunerea motivelor tradiţionale în piesele vestimentare nu face altceva decât să le reamintească celor care le poartă de rădăcini, ajutându-le să  poarte cultura şi tradiţia mereu cu ele. Preţurile sunt şi ele accesibile, având în vedere că vorbim despre piese unicat. Rochiile pornesc de la 250 de lei, iar încălţămintea de la 300 de lei.

Pentru a demonstra că hainele sale nu se adresează unei anumite vârste, unor anumite măsuri sau unui anumit tip de femeie, designer-ul a folosit pentru prima sa prezentare a colecţiei „Drag de Bistriţa” fete şi femei obişnuite din diferite domenii de activitate: de la eleve până la cosmeticiene sau cântăreţe de muzică populară. „Nu am inventat eu moda aceasta, departe de mine gândul acesta, e un curent care se reia odată la 50 de ani. Chiar am o clientă mult mai în vârstă care a venit cu o rochie făcută acum 50 de ani care întâmplător seamănă cu ce fac eu. Cred că această combinaţie s-a transformat deja în trend, de vreun an şi ceva s-a transformat în trend,” a completat Gabriela Atanasiu. Gabriela Atanasiu nu este singurul designer care s-a arătat fascinat de motivele tradiţionale someşene. În anul 2011, creatoarea de artă populară Virginia Linul, alături de mai multe femei din localitatea Salva l-au ajutat pe designer-ul francez Phillipe Guilet să pună la punct colecţia 100%.ro. Francezul îşi dorea ca prin intermediul acestei colecţii să pună în valoare tradiţia şi patrimoniul cultural românesc şi să prezinte şi o altă faţă a României.

Articolul intreg la http://bit.ly/IGZvGm

 
Nota data de utilizatori: / 2
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Diverse

Peste 5.000 de persoane au asistat, duminică, la Cluj-Napoca, la manifestările organizate în Piaţa Avram Iancu cu ocazia Zilei Naţionale, primarul Emil Boc, şeful Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, şi prefectul Gheorghe Vuşcan dansând Hora Unirii alături de participanţi.

Programul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 95 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a început, la ora 12.00, cu o slujbă Te Deum oficiată în Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj-Napoca, urmată de ceremonia de depunere de coroane şi jerbe de flori la statuia lui Avram Iancu şi de o paradă a tehnicii militare.

În timpul intonării imnului naţional, instalaţia de sonorizare s-a defectat, iar participanţii au început să cânte alături de solista de la Academia de Muzică "Gheorghe Dima".

După depunerile de coroane a avut loc un scurt moment folcloric, la finalul căruia artiştii au invitat publicul la joc ardelenesc, iar printre cei care au acceptat s-au numărat şi primarul Emil Boc, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, dar şi prefectul Gheorghe Vuşcan. După jocul ardelenesc, Boc, Uioreanu şi Vuşcan, alături de miile de participanţi, au dansat Hora Unirii în Piaţa Avram Iancu.

A urmat parada militară, la care au participat aproape 400 de militari şi angajaţi ai MAI, Jandarmeriei, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, SRI, Poliţiei Judeţene, Poliţiei Locale, cu tehnica specifică, dar şi reprezentanţi ai Academiei Forţelor Terestre din Sibiu, Şcolii de Agenţi de Poliţie din Cluj-Napoca şi Colegiului Militar Liceal din Alba Iulia.

Astfel, în cadrul paradei au putut fi văzute aproximativ 40 de maşini de luptă şi de intervenţie - tancuri, aruncătoare de proiectile, amfibii antieriene, dar şi un elicopter care a survolat zona, publicul aplaudând atât defilarea acestora, cât şi muzica fanfarei militare.

De asemenea, Primăria Cluj-Napoca organizează, de la ora 14.15, o scenetă istorică care are loc pe Bulevardul Eroilor, urmată de un spectacol folcloric în Piaţa Unirii, susţinut de Orchestra "Cununa Transilvană", Sava Negrean Brudaşcu, Aurel Tămaş, Dumitru Fărcaş, Dinu Iancu Sălăjanu, Maria Lobonţ, Ansamblurile "Crăişorul" şi "Tradiţii".

La manifestări au participat primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, preşedintele CJ Cluj, Horea Uuioreanu, prefectul Gheorghe Vuşcan, reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe, Catolice şi ai altor culte, ai partidelor politice şi veterani de război.

Intreg articolul la http://bit.ly/1cgREKP

Sursa foto http://bit.ly/1bafirj

 
Diverse

Bicicleta a devenit în ultima perioadă un mijloc trendy de transport, mai ales în oraș. Încet-încet, însă, începe să se impună și ca un mijloc de călătorie extraurban. Deși nu au la dispoziție trasee special amenajate pentru plimbări cu bicicleta,  zeci de clujeni evadează câte o zi, în weekend cu precădere, din spațiul urban, pe două roți.

O împătimită a ieșirilor de acest tip este jurnalista Elena Nicolae, prezentatoarea emisiunii „De la 5 la 6”, de la Transilvania Live. În fiecare weekend în care vremea i-o permite, ea iese la pedalat în împrejurimile Clujului. Am rugat-o să realizeze pentru cluj.travel un Top 3 al celor mai interesante circuite cu bicicleta în jurul Clujului și iată ce a ieșit:

  1. Cluj – Sic – Bonțida – Răscruci – Cluj

Distanță: 80 de km

Traseu: Bulevardul Muncii – Centura Cluj-Apahida -Jucu Herghelie – Jucu de Sus – Vișea – Sic – Vișea – Bonțida – Răscruci – Jucu – Apahida – Cluj. (E 576 – 109 D)

Oportunități turistice: Castelul Kemeny din Jucu de Sus, Stufărișul de la Sic [detalii], Castelul Bánffy de la Bonțida, Castelul Bánffy de la Răscruci [detalii].

Traseul este lejer, de duminică, dar ar fi bine să vă luați cu voi de-ale gurii, pentru că nu prea aveți unde mânca în zonă (de altfel, ce poate fi mai frumos decât un picnic la Castelul Bánffy de la Bonțida?!). Până la Jucu de Sus drumul se face pe șosea (E 576, centura ce înconjoară municipiul Cluj și localitatea Apahida) la o viteză medie de 25-30 de km/oră.

Din Jucu de Sus se intră pe drum de piatră (109 D), ceva mai dificil. După ieșirea din sat trebuie s-o luați spre Gădălin, la indicator, iar după aproximativ 500 de metri o luați la stânga, spre Vișea, unde se intră din nou pe asfalt. După Vișea (nu traversați satul, ci o luați la stânga) vine și punctul critic al traseului, la trecerea dealului spre Coasta, unde cel mai probabil o să urcați pe lângă bicicletă.

Înainte de Sic (localitate atestată documentar de la 1291, fostă exploatație de sare) ajungeți la Stufăriș, rezervație naturală din 1974, a doua cea mai mare întindere de stufăriș din România după Delta Dunării.

Din păcate nu veți putea duce bicicleta mai departe de primul foișor, pentru că podul care strabate „delta” este destul de îngust și invadat de stuf.

La întoarcere puteți trage o fugă la Tăușeni (din Coasta, în direcția opusă drumului spre Sic), unde fraţii Alexandru şi Liviu Chira, primul artist plastic, celălalt inginer, originari din localitate, au realizat cel mai mare ansamblu monumental de land-art din ţară. În 1996, ansamblul numit „De-semne spre cer pentru ploaie şi curcubeu” a fost distins de Academia Română cu Marele Premiu la secţiunea „Arte plastice”.

Obiectivele turistice sunt principalul câștig al acestui traseu, care la capitolul peisaj nu este foarte spectaculos. Totuși, vă veți bucura ochii cu panorama de pe Dealul Coastei și nu veți uita prea curând momentul în care în fața vi se va desfășura întinderea de stufăriș de la Sic.

  1. Cluj – Gârbău – Aghireș Fabrici – Laguna Albastră – Gârbău – Gilău – Cluj

Distanță: 97 de km

Traseu: Cartier Dâmbu Rotund – Baciu – Suceagu – Mera – Viștea – Gârbău – Aghireș Fabrici – Laguna Albastră – Aghireș Fabrici – Gârbău -Gilău Vest – Luna de Sus – Florești – Cluj. (E 81 până după Mera, 108 C, 103 K, E 60).

Oportunități turistice: Muzeul Bivolului din Mera, Biserica Reformată (1241) din Viștea, Conacul Laszay (1791) din Gârbău, Cariera de piatră și atelierele unde s-au cioplit decorațiuni din marmură pentru Biserica Neagră din Brașov sau  Palatul Parlamentului, Castelul Bocskai (1572, azi ruinat), din Aghireș.

Un traseu monoton și plat până după Mera, în paralel cu mașinile care se îndreaptă spre Zalău pe E 81. Peisajul se înviorează după ce părăsiți drumul european, trecând pe lângă Viștea și prin Gârbău.  Înainte de Aghireș Fabrici, acolo unde drumul o ia spre Băghara, este un cimitir cu pietre vechi de mormânt, acoperite de mușchi. O oază de liniște și umbră numai bună pentru o binemeritată pauză.

Din centrul localității Aghireș Fabrici o luați în dreapta și țineți drumul până ajungeți la Laguna Albastră. Dacă e weekend o să recunoașteți locul după mașinile parcate la drum și, cel mai probabil, după manelele care se aud din boxele duse de săteni la lac. Dacă mergeți într-o zi normală trebuie doar să urmăriți când se schimbă peisajul și vegetația este înlocuită cu niște dune de nisip/pământ. Un alt indiciu este pădurea de salcâmi de lângă (primăvara miroase dumnezeiește în zonă).

Lacul pare aproape ireal – albastru sau verde, depinde de unghiul în care-l privești – în peisajul selenar din jur. În ultima vreme s-a întins foarte tare stufărișul și vegetația, așa că nu se mai poate intra în lac decât prin două locuri, dar merită, pentru că apa se încălzește foarte repede de la soare, fiind numai bună de o scaldă sănătoasă.

La întoarcere schimbați traseul din Gârbău și treceți dealul spre Căpușu Mare – Gilău, pe drumul 103 K, ceea ce înseamnă cam nouă kilometri de efort prelungit, în pantă. O să vă primiți răsplata la coborâre :) .

  1. Cluj – Făget – Cheile Turzii – Petreștii de Jos – Săvădisla – Luna de Sus – Cluj

Distanță: 100 de km

Traseu: Mănăștur (zona Clăbucet) – Făget – Cheile Turzii – Petreștii de Jos –Lita – Săvădisla – Vlaha – Luna de Sus – Florești – Cluj (Traseul E7 marcat cu bandă roșie, 107 L, 107 M, E 60).

 
Nota data de utilizatori: / 5
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Diverse

Gest emoționant în încercarea de recuperare a istoriei locurilor de lângă noi. Nepotul contelui Bánffy a fost impresionat de strădania elevilor de la Școala din Bonțida care, îndemnați de profesoara lor de istorie, Lavinia Buda, au recreat atmosfera de la Versailles-ul Transilvaniei, prin ochii bunicilor lor și ai bătrânilor satului. Articolul publicat pe această temă de Transilvania Reporter a avut ecou în rândul familiei contelui, astfel că nepotul contelui a vizitat luna trecută castelul din Bonțida.

„În urma publicării articolului, am avut surpriza să fim contactaţi la Şcoala Gimnazială Bonţida de un prieten al nepotului contelui Bánffy Miklós, Thomas Barcsay, care întâmplător se afla la Cluj-Napoca în această perioadă. Astfel am aflat că acesta s-a arătat plăcut surprins de iniţiativa noastră şi de strădania elevilor noştri”, povesteaște profesoara de istorie Lavinia Buda, de la care a pornit această aventură, care s-a dovedit extrem de interesantă și cu un final cu totul neașteptat atât pentru ea cât și pentru elevii săi. „Este viaţa lui şi viaţa părinţilor şi a bunicilor care au fost la castel. Mai cu seamă bunica, care a crescut acolo şi a trăit acolo la Bonţida”. „Foarte bine aţi arătat (se referă la articol – n.r.) şi copiii au arătat şi cei care au povestit au arătat ce s-a întâmplat şi cum a fost. Atenţia pe care o manifesta familia Bánffy pentru oameni era în mijlocul povestirilor. E un fapt îmbucurător că copiii au adunat povestiri de la bătrâni, totuşi contrare povestirilor comuniştilor”, i-a spus profesoarei prietenul nepotului contelui Banffy.

Interviu cu personaj surpriză

În urma discuției, Lavinia Buda a stabilit o întâlnire cu Thomas Barcsay, nepotul contelui Bánffy Miklós. „Ne-am văzut în 7 noiembrie în incinta Hotelului Transilvania din Cluj-Napoca și m-am bucurat foarte mult că a fost de acord să ne acorde şi un interviu. Ba chiar a răspuns pozitiv invitaţiei noastre de a revedea Bonţida şi Răscruci. Așa că în data de 18 noiembrie Thomas Barcsay a vizitat Castelul Bánffy din Răscruci, Fundatia Kallós Zoltán şi Muzeul Etnografic «Kallós Zoltán», ocazie cu care a rememorat amintiri din copilăria petrecută la Bonţida şi din poveştile de familie care îl leagă de aceste locuri”, spune Lavinia Buda.

Nepotul contelui a copilărit la Bonțida

„Dl Barcsay şi-a amintit că a copilărit până la 4-5 ani la Bonţida când familia dânsului a fost nevoită să părăsească Transilvania din cauza naţionalizărilor făcute de tânărul regim comunism, care îşi dorea să şteargă orice urmă a «exploatărilor moşiereşti». Mi-a spus că îşi aminteşte cu mare plăcere de bunica şi bunicul său din Bonţida precum şi de pasiunile lor. Despre bunica Bánffy Katinka, care a avut un singur fiu, pe tatăl d-lui Barcsay, am aflat că era extrem de pasionată de fotografie, o noutate pentru vremurile acelea, şi că avea un atelier pentru developat fotografii în Castelul din Bonţida. Marea majoritate a fotografiilor ce se cunosc astăzi despre Castel şi parcul castelui au fost realizate de ea. Ba mai mult, domnul Barcsay a avut amabilitatea să ne prezinte aceste fotografii, multe dintre ele nefiind cunoscute publicului larg deoarece se află în arhiva personală a familiei Barcsay”, povestește profesoara de istorie, despre discuția cu moștenitorul familiei de conți. „Unele nu au fost văzute şi publicate niciodată de când sunt în posesia mea. Asta a fost capela care nu a fost niciodată arătată fiindcă ei erau protestanţi dar bunica mea era catolică şi mama ei tot catolică a fost. Străbunica din partea familiei Esterházy toţi erau catolici. Bărbaţii erau protestanţi, reformaţi”, i-a mărturisit Thomas Barcsay clujencei. Se pare că totuși o parte din fotografiile din arhiva familiei au fost prezentate în cadrul unui film documentar în care nepotul contelui a vorbit tocmai despre Bánffy Miklós.

Bánffy Miklós, un literat pasionat

Profesoara de istorie spune că proiectul început alături de copii i-a deschis și mai mult apetitul pentru istoria familiei nobiliare de la Bonțida. „Am fost curioasă să aflu câte ceva şi despre cărţile scrise de Bánffy Miklós și am descoperit că a scris «Trilogia Transilvană», în trei volume, redactată între anii 1930-1940 în care a dedicat ample spaţii şi Castelului din Bonţida, dar şi volumul de memorii din perioada de activitate politică intitulat «După douăzeci şi cinci de ani» redactat în 1945, care urmează să fie editate şi în limba română pentru prima dată. Domnul Barcsay ne-a mărturisit că de publicarea lor se ocupă sora dumnealui şi că a venit momentul ca ele să devină cunoscute şi publicului român. Bánffy Miklós a scris piese de teatru şi a regizat punerea în scenă a unor piese celebre în epocă, a mai scris nuvele şi a fost un grafician talentat, pasiuni pe care le-a transmis şi nepotului său. Domnul Barcsay şi-a amintit că în una din vizitele sale la Bonţida a donat cafenelei din incinta castelui un desen realizat la 15 ani”, povestește Lavinia Buda.

Aceasta adaugă că, de altfel, pasiunea pentru artă a contelui Bánffy Miklós era binecunoscută și s-a manifestat şi prin intermediul activităţii desfăşurate în Cercul literar de la Brâncoveneşti, iniţiat de Károly Kós şi baronul János Kemény. De asemenea, contele, în calitate de redactor-şef al revistei clujene Erdélyi Helikon şi preşedinte al Erdélyi Szépmíves Céh a publicat o serie de articole şi cronici literare.

Intregul articol la http://bit.ly/1hcTd01

Sursa foto http://bit.ly/1bOaAwN

 
Diverse

Fratucosta Regie Autonomă de Transport Urban Călători Cluj-Napoca, transformată săptămâna trecută în societate pe acțiuni sub denumirea de Compania de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca se pregăteşte să preia tansportul în comun de persoane din Zona Metropolitană Cluj (ZMC). În cursul zilei de azi, marţi, au avut loc o serie de discuţii între primarul comunei Floreşti, (cea mai mare unitate administativ teritorială din ZMC după municipiul Cluj Napoca) şi directorul CTP, Liviu Neag. Discuţiile au cuprins o serie de factori tehnici referitori la preluarea transportului de persoane, problem legate de trase şi aspecte comerciale. “Nu ne dorim ca pur şi simplu să preluăm traseele din Zona Mteropolitană de dragul schimbării. Vrem să îmunătăţim semnificativ condiţiile de transport şi aici mă refer la cost, frecvenţă, mijloace tehnice, partea comercială de bilete, la tot. Discuţiile sunt momentan în derulare. Vom avea şi o Adunare Generală a Acţionarilor  şi alte discuţii cu primarii celorlalte comune din Zona Metropolitană. Deocamdată vă pot spune că pe partea tehnică vom circula cu autobuze articulate, precum cele care circulă în Cluj Napoca. Bineînţeles, şi în funcţie de flux, iar Floreştiul are un flux extrem de ridicat. Sâmbătă şi duminică probabil vom avea autobuze mai mici. La fel pe unele trasee sau în anumite intervale de timp. Se va circula după un orar fix şi lucrăm pentru a definitiva o frecvenţă mai bună decât cea existentă în prezent. Legat de bilete, acestea se vor achiziţiona de la case de bilet şi se vor valida în mijloacele de transport. Oricum, din 2014 pe Cluj Napoca va fi introdus sitemul de ticketing automat, iar din 2015 şi în Zona Metropolitană. Legat de abonamente, marea noutate va fi o combinată în care câştig  să aibă cetăţeanul. Adică la un abonament de Zonă Metropolitană să oferim şi acces în Cluj Napoca: un abonament pe o linie în Cluj Napoca. În ceea ce priveşte preţul la bilet, acesta va fi  ceva mai mic decât cel de acum”, a declarat Liviu Neag, directorul Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca.

În ceea ce priveşte modificările de traseu, acestea au fost explicate de primarul comunei Floreşti, Horia Şulea.  „Traseul actual de Cetatea Fetei cu rulare pe Avram Iancu/Sens Giratoriu/Eroilor/ANL intenţionăm să îl schimbăm pe relaţia Avram Iancu/Cetăţii I, I, III/Eroilor/ANL. Astfel am cuprinde o zonă mult mai vastă de blocuri decât cea din prezent. În ceea ce îi priveşte pe locuitorii din Zona Profi, aceştia nu vor fi uitaţi, staţia de pe Eroilor urmând să fie adusă cât mai aproape de ei. Reducerea de preţ va fi un plus, iar marele avantaj va fi abonamentul cu o linie de Cluj Napoca inclusă. Tind să opinez că cea mai bună legătură ar fi cea din staţia Bucium, de unde floreştenii pot accesa troleibuze, autobuze şi tramvaie spre orice punct al municipiului. Oricum, discuţiile sunt la început, săptămâna viitoare urmând să avem o nouă serie de discuţii şi efctiv o deplasare pe tern, pe trase, împreună cu specialişti de la Compania de Transport Public şi primăria Floreşti. Legat de frecvenţă, eu mă lupt ca aceasta să fie una de 15 minute cel puţin în timpul orelor de flux maxim.

De asemenea, revenind la trasee, în primăvara anului viitor, după finalizarea lucrărilor complete de reabilitare şi modernizare a străzilor în zonă, nu excludem un traseu pe Şesul de Sus cu sensul de venit spre Floreşti pe Avram Iancu şi retur pe Dumitru Tăuţan”, a spus primarul comunei Floreşti, Horia Şulea.

Vă reamintim că începând cu data de 1 ianuarie 2014, expiră licenţa de transport a actualilor transportatori de pe traseele din ZMC. Aceste trasee, prin Hotărârea de Consiliu Judeţean 354/2013, care modifică HCJ 328/2012, au fost retrase de la licitaţia de transport public de persoane prin curse regulate în trafic judeţean  pe anii 2014-2019. Cinci transportatori de persoane (GVP, Ovid Trans, Fany, Favorit Trans şi MV Trans) au atacat în contencios administrativ HCJ 354/2013.

 
Diverse

În afara celebrelor clasamente anuale pe care le realizează autorii și colaboratorii săi, Lonely Planet (LP) face anual și un sondaj în rândul cititorilor, cu privire la cele mai bune destinații de vizitat într-un an, denumit „Lonely Planet Traveller’s Choice”.

Una dintre surprizele ediției din acest an este Republica Moldova, o destinație cvasi-necunoscută în țările care „furnizează” cei mai mulți turiști. Țara de la est de Prut ocupă locul al doilea la categoria „Off the Beaten Track” (pe căi nebătătorite – n.r.), care ia în calcul chiar destinațiile mai puțin frecventate, cele aflate pe „căile nebătătorite”, la care se face referire în titlul categoriei.

„Demonstrând că și cele mai vizitate continente au comorile lor ascunse, trei țări din Europa se clasează între primele 10 de pe lista «căilor nebătătorite»”, comentează Lonely Planet. Pe lângă vicecampioana categoriei, Moldova, din Europa mai figurează Albania, pe locul șase, și Islanda, pe locul 9.

Locul 1 a fost adjudecat de un micuț stat asiatic. „Bhutan a fost câștigătorul clar, obținând 45,2% din voturile vizitatorilor la această categorie, aproape dublu față de a doua clasată, Moldova”, au detaliat autorii studiului. Clasamentul integral îl găsiți aici.

La sondajul „Lonely Planet Traveller’s Choice” ediția 2013 au participat peste 3.000 de respondenți, iar rezultatele au fost anunțate săptămâna aceasta pe blogul oficial LP. Cititorii Lonely Planet au fost rugați să voteze pe Facebook, Twitter, Google+ și pe forumul internet al LP, cu privire la cele mai bune destinații din lume, împărțite pe 16 categorii.

Nu este pentru prima dată când Republica Moldova apare în topurile Lonely Planet. În vara anului trecut, mănăstirea Orheiul Vechi a fost inclusă într-o selecție a celor mai bune locuri din Europa Centrală și de Est unde să fugi de civilizație.

Sursa: http://bit.ly/1ehON4i

 
Mai multe articole ...

Facebook

Baner

Organizatia E.M.M.A.

Baner
Baner