Baner
Baner
Baner
Pentru Comunitate
Vă implicaţi în viaţa comunităţii din care faceţi parte?
 
După 20 de ani...
Mai credeţi în Democraţie?
 
Aurul nostru
Cine vreţi să exploateze aurul din România?
 
Cluj-Napoca

Abordate într-o manieră interactivă și interdisciplinară, noile programe de educație muzeală sunt concepute cu intenția de a oferi experiențe noi, memorabile, constituindu-se în captivante instrumente de educație non-formală. Participanții au şansa de a pătrunde în universul de creaţie al marilor artişti români, prin intermediul unui contact direct cu opere de referință în istoria artelor plastice din România.

CICLURI TEMATICE

1. „Palatul Bánffy”: vizită interactivă desfăşurată în incinta celui mai reprezentativ edificiu laic baroc al orașului și unul de referință în arhitectura de secol XVIII din Transilvania, pe parcursul căreia sunt expuse aspecte referitoare la istoricul clădirii monument, morfologia, structura şi apartenenţa sa stilistică, elementele de decor plastic interior şi exterior, semnificaţii simbolice etc. Durata vizitei: 1 oră şi 30 de minute.

2. „Creaţia ca spectacol. Regia spaţiului pictural”: ciclu tematic structurat în patru vizite interactive, pe parcursul cărora se abordează diverse aspecte ale temei enunţate generic: construcţia spaţiului plastic, forme şi tipuri compoziţionale, mijloace de punere în scenă (perspectivă, ecleraj), elemente de recuzită scenografică, protagoniștii imaginii, atitudine, gestică și expresivitate. Durata vizitei: 1 oră şi 30 de minute.

3. „Genurile artistice”: ciclu tematic structurat în cinci vizite interactive, pe parcursul cărora sunt analizate variatele ipostaze ale temei: scena istorică / scena de gen, portretul, autoportretul, peisajul şi natura moartă. Durata vizitei: 1 oră şi 30 de minute.

Programele de educaţie muzeală se desfășoară în zilele de miercuri, joi şi vineri, între orele 10:00-17:00. Pentru toate tipurile de programe, participarea se va face pe bază de înscriere, programările fixându-se cu cel puţin zece zile în avans, prin e-mail la adresa  Aceasta adresa de e-mail este protejata de robotii de spam, aveti nevoie de JavaScript activat pentru a o vedea sau la numărul de telefon 0264-596952, de luni până vineri, în intervalul orar 08:00-16:00. Grupurile de elevi participante vor fi însoţite, în mod obligatoriu, de un cadru didactic desemnat de instituţia şcolară aparţinătoare.

Persoană de contact: Alexandra Sârbu, muzeograf/educator muzeal

E-mail:  Aceasta adresa de e-mail este protejata de robotii de spam, aveti nevoie de JavaScript activat pentru a o vedea

Sursa: http://cluj.com/evenimente

 
Cluj-Napoca

Cea mai înaltă turlă de biserică din Transilvania este deschisă publicului până la finalul săptămânii. Cei care doresc pot să viziteze gratuit turnul de piatră, înalt de 80 de metri, al bisericii romano-catolice Sfântul Mihail din centrul Clujului, care oferă o panoramă unică asupra centrului medieval al orașului-comoară.

De asemenea, există mai multe platforme, din calcar sau din lemn în interiorul turlei bisericii, unde vizitatori osteniți de urcuș se pot odihni. Unele dintre aceste platforme au fost transformate în spații unde sunt expuse retablu-uri, sculpturi sau alte obiecte de artă aflate în proprietatea bisericii. Lăcașul de cult a fost construit în stil gotic în perioada 1316 – 1390, după ce Clujul a devenit primul oraș liber regesc de pe teritoriul României, ca urmare a unui privilegiu acordat de regele Carol Robert de Anjou.

A urmat o nouă etapă de extindere, în secolul al XV-lea, după ce regele Matia Corvin, născut în Cluj și botezat chiar în această biserică, a acordat orașului privilegii suplimentare. Turnul, în stil neogotic, a fost terminat însă abia în anul 1860, după ce alte două turnuri, în stil gotic și în stil baroc, au fost distruse, ca urmare a unor catastrofe naturale.

Sursa stire: http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/vizite-in-cea-mai-inalta-turla-de-biserica-din-transilvania-347123

 

 
Cluj-Napoca

Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj împreună cu Consiliul Local şi Primăria Apahida au oferit întregii comunităţi a comunei, precum şi oaspeţilor sosiţi special pentru acest eveniment, două zile de spectacol inedit dedicate tuturor vârstelor. Spre deliciul tinerilor, ziua de sâmbătă (16 august) a aparţinut muzicii uşoare iar ziua de duminică (17 august) a fost în totalitate dedicată folclorului şi derivatelor acestuia. 

Spectacolul folcloric  de ieri a început încă de la orele 14:30, cu interpreţi şi ansambluri locale  îndrăgite ale comunei Apahida. Au urmat recitaluri mult aşteptate de public, oferite de către îndrăgiţii interpreţi Aurel Tămaş şi Angela Rusu, care au oferit apahidenilor relatări interpretative deosebite, de muzică populară şi etno. O dată cu lăsarea serii, spectacolul folcloric a continuat, până în jurul orei 22:00, cu o reuşită evoluţie a grupului instrumental din cadrul Orchestrei profesioniste „Cununa Transilvană”  a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, împreună cu interpreţii colaboratori: Iulia Bucur, Sorina Lăpuşte, Iosif Rusu şi Adelina Boita, Marian Dascăl, Florin Bota, Adrian Buză, Ioana Breda Morar, Maria Golban Şomlea, Irina Someşan şi Maria Marcu care s-au prezentat în faţa  publicului ca reprezentanţi  de seamă  ai folclorului  autentic. 

Specatcolul a fost intercalat cu jocuri populare oferite de formaţii cu renume din judeţ, cum sunt: Ansamblul folcloric „Comori Ardelene” din Turda - instructor Ioan Cuc şi Ansamblul „Crăişorul” din Cluj-Napoca, condus de către Adi Alexandru. Prezentarea evenimentului a fost realizată cu profesionalism şi responsabilitate de către  îndrăgita realizatoare de emisiuni folclorice şi interpretă de folclor Maria Golban Şomlea. Spectacolul s-a bucurat de o călduroasă primire din partea sutelor de spectatori şi a d-nului primar al comunei, Grigore Fati care, încântat de întreaga desfăşurare folclorică, a împărţit flori,  mulţumiri şi gânduri bune tuturor interpreţilor paticipanţi la eveniment.

Sursa stire: http://www.traditiiclujene.ro/show_article.php?id=595&article_page=cultural

 
Naţional

Ortodocșii, greco-catolicii și romano-catolicii au serbat vineri, 15 august, Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare. Este una dintre cele mai importante sărbători ale Creștinătății, în ziua în care, potrivit tradiției religioase, Fecioara Maria s-a ridicat cu sufletul și cu trupul la Cer.

Cum devoțiunea față de Fecioara Maria este una cu totul aparte la români, foarte multe biserici și mănăstiri au primit hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în perioada în care catolicii formau majoritatea populației Transilvaniei, foarte multe dintre aceste mănăstiri au devenit locuri de pelerinaj.

Cel mai important loc de pelerinaj din România este mănăstirea greco-catolică de la Nicula, aflată la aproximativ cinci kilometri depărtare de orașul Gherla. În fiecare an, de 15 august, zeci de mii de oameni vin, din toate colțurile țării, pentru a se închina în fața unei reprezentări a Fecioarei Maria, care păstrează lemnul unei icoane despre care oamenii cred că ar fi fost făcătoare de minuni. Icoana a fost pictată în anul 1681, de către preotul Luca din Iclod și așezată în biserica parohială din sat.

Azi, mănăstirea este folosită de Biserica Ortodoxă Română, după ce, în anul 1948, călugării baziliani, în frunte cu superiorul mănăstirii, Leon Man, au fost arestați de Securitate, iar complexul monahal a fost confiscat de autoritățile comuniste. În ciuda prigoanei, tradiția catolică a pelerinajului a continuat și după ce mănăstirea a trecut în administrarea ortodocșilor.

Documente ale armatei austriece, dar și tradiția populară atestă faptul că această icoană ar fi lăcrimat în anul 1699. Icoana a fost luată apoi de către stăpânul domeniului Nicula, contele Sigismund Kornis, și dusă în capela reședinței nobiliare. Sătenii au pornit un proces împotriva contelui, iar Curtea de la Viena a decis ca icoana să fie așezată într-o biserică nouă, ridicată pe dealul de la Nicula, unde să poată fi adorată de toți creștinii, indiferent de confesiune religioasă sau etnie.

În secolul al XIX-lea, greco-catolicii au ridicat o biserică nouă, de cărămidă, pentru că vechea biserică de lemn devenise neîncăpătoare. Iar episcopul Iuliu Hossu, cel care avea să devină primul cardinal român, a decis crearea unei mănăstiri de călugări bazilieni la Nicula.

Mănăstirea a primit statutul de sanctuar marian din partea Papei Pius al XI-lea. În anul 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă, autoritățile comuniste au oferit mănăstirea cultului ortodox. Icoana făcătoare minuni a fost distrusă în anul 1991, din cauza unei restaurări nereușite și a fost apoi repictată.

Pelerinii continuă să meargă la Nicula. Ortodocșii se adună în curtea mănăstirii de pe deal, iar greco-catolicii în curtea bisericii parohiale din sat.Peste 40.000 de pelerini au asistat vineri, 15 augustr, la slujba de Liturghie la Mănăstirea Nicula şi s-au rugat la icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.”Venim an de an, de la Feldru. Ne rugăm Maicii Domnului pentru sănătate, pentru pace, pentru familie”, spune o femeie care și-a petrecut noaptea în rugăciune, sub cerul liber.

sursa: romanialibera.ro

 
Naţional

Creştinii ordodocşi şi catolici sărbătoresc, la 15 august, Sfânta Marie Mare sau Adormirea Maicii Domnului, care marchează trecerea de la vară la toamnă. E şi Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor, dar şi zi liberă pentru cei care lucrează.

Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Marie Mare, Sântămăria sau Uspenia, celebreaza ziua în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Nu se ştie cu exactitate nici anul, nici ziua când "a adormit Sfânta Fecioară". În popor se spune că este ziua care desparte lunile călduroase de cele reci.

Peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica la 15 august. Cele mai multe sunt femeile, adică peste 1,8 milioane. În rândul lor, cele mai frecvente nume sunt Maria, Mariana, Marinela şi Mioara.

Bărbaţii, peste 410.000 la număr, poartă cel mai adeasea nume ca Marian, Marin ori Marinică.

Tradiţii şi obiceiuri

Se tămâiază mormintele

În dimineața acestei zile, femeile mergeau la biserică și împărțeau struguri, prune, faguri de miere și mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Țăranii care aveau vii mari obișnuiau ca acum să tocmească pândarii pentru păzit viile.

Bărbaţii schimbă pălăria cu căciula

Tot în această zi, bărbații schimbau pălăria cu căciula, iar cei care mai erau văzuți cu pălărie după 15 august erau ironizați. Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă.

Se deschide sezonul nunţilor

De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă. Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănă­turile de toamnă.

Tot din tradiţie aflăm că, înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el şi astfel să se mântuiască de păcate. Se mai spune că dracii, rămaşi fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.

 

Sursa stire: http://www.dcnews.ro/sfanta-maria-traditii-si-obiceiuri-pentru-ziua-de-15-august_354097.html

 
Naţional

În perioada 10-17 august 2014, la poalele munţilor Tatra, în staţiunea Zakopane din sudul Poloniei se va desfăşura cea de a 5-a ediţie a Târgului european de produse tradiţionale. La acest evenimenta fost invitată să reprezinte România şi judeţul Cluj, pentru a treia oară, şi Asociaţia meşterilor populari clujeni (AMPC), asociaţie constituită din anul 2005 sub egida Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

Dintre cei aproximativ 200 de producători participanţi din 10 ţări invitate, la standurile puse la dispoziţie de către organizatori vor expune şi 9 meşteri din judeţul Cluj, publicul vizitator putând să admire astfel produsele clujene reprezentative ale celor 9 bresle ale AMPC: cusături, ţesături, împletituri, icoane, ceramică, prelucrare lemn şi metal, mărgele şi gastronomie.

În cadrul târgului, o zi va fi dedicată culturii tradiţionale specifice fiecărei ţări participante la târg. Ziua dedicată României se va sărbători la Zakopane în data de 15 august 2014. La eveniment este invitat şi Ansamblul Transilvania, care va prezenta o suită de jocuri ardeleneşti autentice, participanţii la această manifestare putând totodată degusta din mâncărurile tradiţionale din zona Clujului.

sursa: http://revistabulevard.ro

 
Cluj

În zona protejată Făgetul Clujului-Valea Morii, afost defrișat o parte din habitatul protejat, au fost distruse mlaștini, izvoare, și o pădure de arin negru, făptașii nefiind depistați.Defrișarea s-a produs in locul în care trăiește cea mai numeroasă populație din Transilvania a speciei Ligularia Sibirica, relict glaciar. Mihai Constantinescu de la Asociația Natura Transilvaniei, organizația care administrează situl, declară că au fost distruse câteva sute de exemplare.

Custodia a sesizat Garda de Mediu a județului Cluj. Defrișarea a fost documentată și de biologi, în cadrul unui proiect european al Asociației “Apáthy István”, care pregăteşte planul de management pentru trei situri Natura 2000 (Făgetul Clujului – Valea Morii, Poienile de la Șard și Someșul Mic) din judeţul Cluj. Pe teritoriul defrișat se află o populație strict protejată a speciei Adenophora lilifolia (foto jos).

Defrișarea s-a desfășurat pe o suprafață de 2 hectare. Se pare că există multe astfel de zone în care se defrișează și se drenează mlăștini, cu scopul de a se construi case pe acele terenuri. Garda de Mediu va verifica situația în teren, iar noi vom reveni cu detalii.

Fotografiile au fost făcute de biologul Anna Szabó, managerul proiectului derulat de Asociația “Apáthy István.

sursa:http://totb.ro

 
Naţional

Bijuteriile Elenei Ceauşescu sau ceasurile lui Nicolae Ceauşescu pot fi admirate la Constanţa. Haine, obiecte artizanale sau chiar tablouri sunt expuse la Muzeul de Artă, iar la sfârşitul săptămânii vor fi scose la licitaţie.

Elena Ceauşescu a fost o femeie elegantă, iar apropiaţii ei spun că avea o garderobă de invidiat. Haine sobre, întotdeauna clasice, rafinate şi foarte bine lucrate. Una dintre piesele sale preferate era o haină de blană care va fi scoasă la licitaţie.

Şi Nicolae Ceauşescu a adunat de-a lungul timpului obiecte de lux, iar unele dintre ele vor fi scoase la licitaţie. Spre exemplu, un ceas Tressa cu o estimare între 4500 şi 6500 de euro, ce i-a aparţinut fostului dictator.

Cunoscătorii spun totuşi că preţul nu este cel mai important aspect.

Nu face excepţie nici liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. La aniversarea a 50 de ani, el a primit o cupă ce valorează nu mai puţin de 20.000 de euro.

Pe lângă toate aceste obiecte pline de istorie şi valoare, au mai fost scoase la licitaţie peste 100 de tablouri originale ale unor pictori români

Licitaţia va avea loc în staţiunea Mamaia în acest week-end. Până atunci obiectele de artă sunt expuse la muzeul de Artă din Constanţa.

Sursa stire: http://www.antena3.ro/romania/obiecte-de-lux-ale-sotilor-ceausescu-scoase-la-licitatie-care-este-pretul-de-pornire-al-unui-ceas-261458.html

 
Naţional

Crâmpeie din viaţa câmpenească a ţăranului român, reconstituite la Festivalul Tradiţiilor Păstoreşti, Ediţia I

Atracţii şi evenimente, în cascadă
Au fost, în week-end-ul trecut, la Expo Transilvania, două zile cu adevărat reuşite, dedicate culturii tradiţionale, graţie eforturilor Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Muzeului Etnografic al Transilvaniei de a reface, din tablouri, viaţa ţăranului român de odinioară şi, în special, pe cea a ciobanilor din Transilvania. Astfel, în dreptul standurilor producătorilor Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni, al mai multor asociaţii de crescători de ovine sau caprine – dar şi în faţa scenei, unde timp de două zile au evoluat ansambluri şi interpreţi de seamă, în cadrul a două concerte caritabile pentru solista de muzică populară Anamaria German Vergu – s-au perindat câteva mii de clujeni, care au gustat din preparatele ciobăneşti pregătite special pentru ei de către păcurari experimentaţi din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Sibiu. Şi, în acelaşi timp, concitadinii noştri şi-au dovedit generozitatea, făcând donaţii consistente pentru tânăra bistriţeancă în vârstă de 22 de ani, victimă a unui cumplit accident de circulaţie, care are nevoie de un transplant de măduvă într-o clinică din Londra, în valoare de 200.000 de lire sterline. Deschiderea Festivalului Tradiţiilor Păstoreşti a fost făcută de către oficialităţi din cadrul Consiliului Judeţean Cluj, dnii Vakar Istvan şi Ioan Oleleu, etnologii Aurel Bodiu, Ioan Goia, Mircea Cîmpeanu şi managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, dna Maria Marinela Istici. Semnalul de debut a fost dat de sunetul de bucium al profesoarei Marilena Mărghitaş şi de scurta pledoarie pentru păstrarea tradiţiilor, a Pălăguţei Hodor, ţesătoare - ea însăşi, prin întreaga sa prezenţă, o autentică operă de artă populară.  Prima zi de festival, densă, a cuprins prezentări ale asociaţiilor crescătorilor de oi din Transilvania, ale meşterilor populari şi ale obiectelor de artă tradiţională, vernisajul expoziţiei de fotografie etnografică “Păstoritul în Transilvania”, o expoziţie chinologică de câini ciobăneşti româneşti,  degustarea preparatelor tradiţionale ciobăneşti la ceaun şi prima parte a concertului caritabil „Din suflet pentru suflet”, dedicat Anamariei German Vergu. La spectacol au participat, pe bază de voluntariat, interpreţii Daniel Raţiu, Grigore Sâmboan, Sînziana Toader, Mihai şi Maria Nemeş, Maria Marcu, Ana Ilca Mureşan şi ansamblurile folclorice “Mugurelul” al Universităţii Babeş-Bolyai, director artistic prof. Zamfir Dejeu şi „Mugurii Mintiului”, instruit de coregrafii Sanda şi Simion Berchi.
Mărturii ale meşterilor şi producătorilor populari
Din prima clipă ne atrag atenţia mai multe standuri cu preparate tradiţionale, dar şi câţiva ciobani care pregătesc, de zor, într-un ceaun uriaş, tocăniţă de carne de capră şi, într-altul, renumitul balmoş. Vasile Crişan, membru al Asociaţiei Păstrătorilor Tradiţiilor din Copăceni – jud. Cluj, observă privirile noastre curioase şi ne lămureşte: “Am adus carne de capră şi o vom prepara la faţa locului, după cum vom proceda şi cu balmoşul, asta ca să le arătăm clujenilor cum se mănâncă româneşte, tradiţional, ca la noi la ţară”. Pe spaţiul verde din preajma scenei dăm de cunoscutul Gheorghe Căpuşan, proprietarul muzeului etnografic “Poarta de su’ Feleac”, aflat în gospodăria sa din colonia Sopor, care se ocupă de partea de “logistică” a festivalului. Ne mărturiseşte acesta: “Asigur multe din obiectele de păstorit, inclusiv vănile de transportat laptele prins, cele de ţinut untul sau de cărat produsele, de la stână către casă, precum şi găleţile pentru muls oile, toate confecţionate din lemn şi având o vârstă de 70-80 de ani. Am adus pentru demonstraţia de mâine şi scaune pentru gătit, la ciobani, precum şi mese pe care aceştia iau masa. Iar băţul înalt pe care-l vedeţi, plin de oale şi cratiţe, e prepeleacul pe care se păstrează, în aer liber, tot ce ţine de păstorit, iar obiectele expuse provin din zona Gherlii, a Dejului, din Floreşti, din Frata – dar şi din Maramureş”. Ne continuăm plimbarea şi remarcăm un stand ceva mai aparte, cu produse confecţionate din lână, aparţinând artistei clujence Vegh Eva. “Eu închei circuitul lânei în natură“, începe aceasta, zâmbind. Apoi continuă: “Lâna, românească, o cumpăr de pe piaţă şi apoi o spăl, o vopsesc, după care o împâslesc şi confecţionez ceea ce vedeţi: oiţe miniaturale, flori – dar şi genţi, papuci de casă, obiecte de purtat sau de decor...“ La un stand de produse alimentare s-a făcut deja coadă, aşa că îl interpelez pe proprietar. Se numeşte Radu Anca şi provine din Mărginimea Sibiului. Îmi răspunde cu amabilitate la întrebări, printre operaţiunile pe care le face cu clienţii: “Am adus la acest festival cârnaţi de oaie, pastramă de oaie, caşuri şi preparăm după cum vedeţi, la faţa locului, bulz ciobănesc şi tocăniţă de oaie la ceaun...” Remarcăm, de asemenea, multă lume în dreptul standului celor de la Asociaţia Crescătorilor Montani din Bistriţa-Năsăud şi la ţarcul cu oi al Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine IJARUL, a cărui preşedinte este reputatul medic Toma Mugea. 
Demonstraţii pe viu şi spectacole tradiţionale
Ziua a doua a festivalului începe în trombă, cu sosirea turmei de oi şi a ciobanilor din comuna Jucu. Aceştia îşi mână oile într-un ţarc pregătit special, după care încep – sub privirile spectatorilor - mulsul şi apoi prepararea caşului. Între timp debutează şi programul tradiţional, susţinut de horitorii populari Traian Balcău, Irimie Perşa, Emil Moldovan şi Eugenia Marinescu. Spectacolul continuă cu prestaţia, de excepţie, a “ciobăniţelor” de la Ansamblul folcloric “Rapsodia Someşeană” şi a “baciului-fluieraş” Ionel Măsălar. Îşi fac apariţia, croindu-şi loc prin mulţime, în spectaculoase costume populare, membrii Grupului Folcloric „Mărişana” din comuna Mărişel  - avându-l în frunte pe profesorul Ioan Mariş. Iar spectacolul de obiceiuri tradiţionale pe care aceştia l-au oferit clujenilor a constituit, ca toate celelalte puncte prevăzute în program, o reuşită. Între timp ciobanii din comuna Ceanu-Mare pregăteau tîpşita , un preparat pe bază de brânză de oaie, slănină şi făină de mălai. Dumitru Tritean, bucătarul-şef ne descrie pe îndelete procesul tehnologic al tîpşitei , de fapt o mămăligă cu brânză şi slănină, clădită în straturi. I se alătură, profund emoţionat, Alexandru Revnic, un cetăţean născut la Ceanu Mare, apărut ca din senin din public. Ne declară, după ce a frecat mămăliga, cu sucitorul: “Sunt bucuros că-mi reamintesc prepararea tîpşitei, pe care o făcea mama când eram copil. Între timp m-am mutat la Bucureşti, unde am locuit treizeci de ani şi doar de câţiva m-am stabilit la Cluj. Aşa că evenimentul de astăzi mi-a adus o enormă fericire în suflet, amintindu-mi de vremuri demult apuse…“ Între timp îşi începe programul artistic şi  Aurel Tămaş, acompaniat de Băndaşii de la Cluj, în demersul colectiv de se a strange fonduri pentru intervenţia chirurgicală a Anamariei German Vergu. Aceasta a fost adusă, special pentru acest eveniment, de la Bistriţa şi se află într-un scaun cu rotile, în spatele scenei. E însoţită de tatăl ei, sora Diana – care va cânta şi ea, ceva mai târziu – şi de alte rude sau prieteni. Ascultă, emoţionată, spectacolul. După recitalul lui Tămaş nu trece mult timp şi urmează o nouă desfăşurare de forţe interpretative. Şi această parte a manifestării, ca de altfel întregul festival, este prezentată de preotul şi cunoscutul realizator de televiziune Dinu Criste, care face la rândul său un apel călduros la clujeni să o ajute, financiar, pe tânără. Evoluează, în ordine, următorii solişti şi ansambluri folclorice: Ansamblul Folcloric “Transilvania” – coregrafi Paul şi Alina Remeş, Neluţu Moldovan, Diana German, Marcel Avram şi Ansamblul Folcloric “Crăişorul” – al sindicatului CIVITAS al Primăriei Cluj-Napoca. La un moment dat le este prezentată publicului şi Anamaria German Vergu, care le mulţumeşte din suflet clujenilor pentru donaţii, adăugând că deţine o metodă mai specială de rugăciune pe care o va aplica pentru fiecare dintre cei  care au venit special pentru ea. Urmează apoi, în aplauzele publicului, prestaţia de excepţie a Orchestrei Profesioniste “Cununa Transilvană” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi  Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dirijată de prof. Ovidiu Barteş şi a interpreţilor Andreea Ciupe, Adina Hada, Adrian Buză, Emilia Popdeac, Marinela Zegrean Istici, Cornelia Ardelean Archiudean şi Mihaela Grindean. În contextul primei ediţii a Festivalului Tradiţiilor Păstoreşti, la reuşita evenimentului merită menţionată şi contribuţia tânărului etnolog Eugen Ţepeş Stroia, coordonatorul acestui proiect, realizat împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.

Sorin Grecu

Sursa stire: http://www.traditiiclujene.ro/show_article.php?id=586&article_page=cultural

 

 

 
Naţional

Cea de-a XV-a ediție a manifestării științifice „Innovative solutions for sustainable development of textiles industry” (Soluții inovatoare pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei pielăriei) a fost animată cu o prezentare vestimentară creată de Ovidiu Stan (student în anul II la Departamentul de Textile-Pielărie). Specialiștii de la universități și institute de cercetare din Spania, Turcia, Grecia, Republica Moldova și Serbia au admirat colecția „Romanian rapsody – Tradiție și modernism în vestimentație”. Proiectul are scopul de a analiza și studia portul popular românesc, specific zonei Țării Crișurilor.

„Se realizează un program pentru mașina de tricotat, se aleg firele de diferite culori, programul este introdus în mașina de tricotat și se începe producția”, ne explică Ovidiu Stan cum se creează astfel de modele. La acest proiect au participat studenți din anul II (Raul Lasc), din anul IV (Delia Șandru, Cagla Sari), coordonați de șefii de lucrări Lia Doble și Adina Albu.

Prezent la conferință, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Bihor, Constantin Badea, s-a declarat nemulțumit de lipsa brand-urilor românești. „În ultimele două decenii au dispărut soluțiile inovatoare pentru că cercetătorii noștri au plecat în alte țări. Tot ce producem nu e sub brand românesc. Pe piața europeană se găsesc tot felul de produse făcute de noi, care se vând mult mai scump. Calitate avem, meseriași avem”, afirmă Constantin Badea, care îi sfătuiește pe tineri să găsească soluții pentru a angaja români.

 

Sursa stire:  http://www.bihon.ro/colectie-vestimentara-inspirata-din-portul-popular-romanesc/1420176

 
Mai multe articole ...

Facebook

Baner

Organizatia E.M.M.A.

Baner
Baner