Baner
Baner
Baner
Pentru Comunitate
Vă implicaţi în viaţa comunităţii din care faceţi parte?
 
După 20 de ani...
Mai credeţi în Democraţie?
 
Aurul nostru
Cine vreţi să exploateze aurul din România?
 
Nota data de utilizatori: / 5
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Naţional

Poezii ale scriitoarelor Nina Cassian şi Doina Ioanid au fost incluse într-un top internaţional al celor mai frumoase 50 de poeme de dragoste din ultimii 50 de ani, informează publicaţia britanică The Guardian.

Specialiştii în poezie de la Southbank Centre din Londra au selectat din opere scrise în ultimii 50 de ani şi nu s-au mai concentrat în realizarea acestui clasament pe opţiunile tradiţionale, precum creaţiile poetei engleze Barrett Browning şi cele ale lui William Shakespeare, considerat cel mai mare scriitor al literaturii engleze.

Scriitorii din acest top au fost aleşi din 30 de ţări, de la Sfânta Lucia până la Kurdistanul irakian, iar în lista celor mai frumoase poeme a fost inclusă şi România, graţie poetelor Nina Cassian şi Doina Ioanid.

Astfel, "The Yellow Dog/ Câinele galben", de Doina Ioanid, şi "Lady of Miracles/ Donna miraculata", de Nina Cassian, se numără printre cele mai frumoase 50 de poezii de dragoste din ultimii 50 de ani.

Versiunea în limba engleză a poemului Doinei Ioanid, "The Yellow Dog" (în traducerea lui Florin Bican), este următoarea: "Heart in hand I've been walking all over the city, treading the first snow of the year under my feet. And my heart, sprinkled with wine and with vinegar, went on rotting away to the beat of my years - all thirty and seven of them - while the magpies assembled on the drummer-boy's shoulder. Bones alone couldn't save me. Nor could your name, Argentina, you, Land of Promise. Only a big yellow dog had mercy on me - humbly walked up to me and ate up my heart, taking his time. Then he left, moving away towards the horizon like an enormous sun flower".

În limba română, poemul "Câinele galben" a apărut în volumul "Ritmuri de îmblînzit aricioaica" (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2010), după cum a declarat joi, pentru MEDIAFAX, Doina Ioanid.

"Câinele galben": "Cu inima în mînă, am mers prin oraş, păşind pe prima zăpadă din anul ăsta. Şi inima mea, stropită cu vin şi oţet, continua să putrezească în ritmul celor 37 de ani, în timp ce coţofenele se adunau pe umărul toboşarului. Oasele singure nu mă puteau salva. Nici numele tău, Argentina, pămînt al făgăduinţei. Numai un cîine mare şi galben s-a îndurat de mine, a venit spăşit şi mi-a mîncat inima, fără grabă. Apoi a plecat, s-a îndepărtat spre orizont ca o imensă floarea-soarelui".

Pe de altă parte, versiunea în limba engleză a poeziei "Lady of Miracles" de Nina Cassian (cu o traducere semnată de Laura Schiff) este următoarea: "Since you walked out on me/ I’m getting lovelier by the hour./ I glow like a corpse in the dark. / No one sees how round and sharp / my eyes have grown / how my carcass looks like a glass urn, / how I hold up things in the rags of my hands, / the way I can stand though crippled by lust. / No, there’s just your cruelty circling / my head like a bright rotting halo".

În limba română, poezia Ninei Cassian a apărut cu titlul "Donna miraculata", în volumul "Ambitus", publicat în anul 1969, la Editura pentru Literatură, după cum a declarat joi, pentru MEDIAFAX, poetul Florin Iaru.

"Donna miraculata": "De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă / ca hoitul luminând în întuneric. / Nu mi se mai observă fragila mea carcasă, / nici ochiul devenit mai fix şi sferic, // nici zdreanţa mâinilor pe obiecte, / nici mersul, inutil desfigurat de jind, / - ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte, / ca nimbul putregaiului sclipind".

Echipa de la Southbank Centre din Londra a lucrat la clasament în ultimul an, considerând acest top "o adevărată selecţie internaţională şi diversă din punct de vedere stilistic" a celor mai bune 50 de poeme din ultimii 50 de ani.

În clasament sunt incluşi şi scriitori tineri, precum poeta Warsan Shire, dar şi autori consacraţi, precum Chinua Achebe şi Ted Hughes.

"A fost greu să fim constrânşi noi înşine la (a alege, n.r.) doar 50 de poeme, dar consider că am venit cu o ofertă minunat de bogată şi variată a unora dintre cele mai frumoase poezii de dragoste din lume", a declarat scriitorul James Runcie, care a făcut parte din echipa de selecţie, fiind citat de publicaţia britanică The Guardian.

Poeziile vor fi citite pe 20 iulie, la Londra, la ceea ce specialiştii de la Southbank Centre se aşteaptă a fi "un eveniment fără precedent". În cadrul manifestării, 50 de persoane, de la actori la poeţi, vor recita câte un poem din acest top.

Evenimentul face parte din Festivalul Dragostei (Festival of Love), dar şi din Festivalul Internaţional al Poeziei (Poetry International festival), acesta din urmă fiind înfiinţat de Ted Hughes, în 1967.

Nina Cassian (Renée Annie Cassian) s-a născut pe 27 noiembrie 1924, la Galaţi, şi a fost poetă, eseistă şi traducătoare.

Considerată a fi una din marile seducătoare ale literaturii române, Nina Cassian a fost "muza lui Ion Barbu", fiind iubită şi de alţi scriitori celebri, între care Marin Preda. Nina Cassian a decedat pe 15 aprilie 2014, la New York, la vârsta de 89 de ani.

În 1969, Cassian a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România.

În 1985, Nina Cassian a fost invitată în Statele Unite ale Americii ca "visiting professor", în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University. După numai o lună, ea a aflat de arestarea şi uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiaţi. Gheorghe Ursu, care a fost arestat de Securitate, ţinea un jurnal ce conţinea câteva poezii scrise de Nina Cassian, în care aceasta satiriza regimul comunist. Securitatea a considerat aceste poeme ca fiind "subversive". Aflând toate acestea, scriitoarea a luat hotărârea de a rămâne în SUA. Imediat, apartamentul său din România a fost confiscat, iar cărţile i-au fost interzise şi retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceauşescu.

În Marea Britanie i-a apărut volumul de versuri "Call Yourself Alive", iar, în Statele Unite, "Life Sentence", traduceri reuşite ale volumelor din ţară, precum şi volumele inedite "Take My Word for It!", "Blue Apple" şi "Lady of Miracles", care s-au bucurat de succes.

În noiembrie 2008, poeta a revenit în România pentru a-şi lansa volumele "Confidenţe fictive" - proză şi "Spectacol în aer liber"- antologie de poezie. De asemenea, în mai 2010, scriitoarea Nina Cassian şi-a lansat la Bucureşti cartea pentru copii "Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru şi alte poezii".

Pe de altă parte, Doina Ioanid s-a născut pe 24 decembrie 1968, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti în 1995 şi cursurile de Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a aceleiaşi universităţi, în 1998.

A debutat cu un volum de poeme în proză, "Duduca de marţipan", în anul 2000, după care au urmat volumele "E vremea să porţi cercei" (2001), "Cartea burţilor şi a singurătăţii" (2003), "Poeme de trecere" (2005) şi "Ritmuri de îmblînzit aricioaica" (2010), conform site-ului poetryinternationalweb.net.

Sursa stire: http://www.mediafax.ro/cultura-media/poezii-de-nina-cassian-si-doina-ioanid-intr-un-top-international-al-celor-mai-frumoase-50-de-poeme-12884418

 
Cluj-Napoca

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, va fi prezent duminică, 29 iunie, în localitatea clujeană Vlaha, la ceremonia de inaugurare a parcului artistic în aer liber Arkhai. Evenimentul va avea loc începând cu ora 16:00.

Arkhai Sculpture Park a fost înfiinţat în 2008 de către artistul vizual clujean Ernő Bartha, iar evenimentul de duminică este primul pas spre transformarea parcului într-un centru cultural de anvergură.

Parcul se întinde pe un hectar, iar pe suprafaţa lui sunt amplasate sculpturi monumentale din fân. În prezent, parcul Arkhai funcţionează ca expoziţie permanentă de sculpturi şi club de film.

Spaţiul a găzduit în ultimii ani evenimente organizate în colaborare cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) – anual, invitaţii speciali ai festivalului au vizitat parcul.

La Arkhai au avut loc, de asemenea, evenimente destinate copiilor şi tinerilor, o expoziţie de câini, precum şi degustări de vin.

Inaugurarea oficială de duminică este un prim pas spre realizarea obiectivelor artistului Ernő Bartha în ceea ce priveşte viitorul parcului Arkhai:

● construirea unui atelier pentru artişti

● construirea unei galerii de artă contemporană

● amenajarea unei pensiuni pentru artişti

● Green Theater – centru pentru concerte în aer liber, spectacole alternative de teatru, performance-uri (capacitate de 150-200 de locuri)

● tabere de creaţie pentru artişti plastici

● seri tematice cu invitaţi

● ceremonii de premiere (Premiul Arkhai Sculpture Park)

● expoziţii şi târguri de artă plastică

● programe pentru petrecerea timpului liber

● team-building

Prin intermediul evenimentului de duminică se doreşte găsirea de posibili parteneri care pot contribui (financiar şi/sau prin alte modalităţi) la dezvoltarea proiectului.

 

“Doresc să împart această lume pe care am creat-o cu toţi cei care îşi doresc, pentru a ne bucura de ea şi pentru a o transmite ca moştenire generaţiilor viitoare. În această oază de linişte, vizitatorul se întâlneşte cu arta şi natura, în armonie totală”, a spus artistul Ernő Bartha.

Despre Ernő Bartha:

 

este unul dintre cei mai pitoreşti artişti plastici din România, recunoscut pe plan naţional şi internaţional, cu zeci de expoziţii în România, Ungaria, Franţa, Serbia, Italia şi Anglia (Nature in the City, sculpturile în fân ca parte a Olimpiadei Culturale din Londra, 2012).

este cunoscut şi ca fondator al barului şi spaţiului cultural alternativ Music Pub, unde timp de zece ani a organizat peste 800 de evenimente culturale (festivaluri internaţionale de jazz, concerte, spectacole de teatru, expoziţii arte plastice, carnavaluri, etc). Music Pub a fost unul dintre spaţiile culturale cu o importantă rezonanţă emoţională în comunitatea clujeană.

Vlaha se situează la 20 de kilometri de Cluj-Napoca (ieşirea prin Floreşti), iar adresa Arkhai Sculpture Park este strada Principală nr. 442.

 

Sursa stire: http://www.clujulcultural.ro/ministrul-culturii-inaugureaza-un-parc-artistic-intr-un-sat-clujean/

 
Naţional

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel este cunoscut in popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23). Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli.

Vechimea Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Primele marturii despre Postul Apostolilor Petru si Pavel le avem din secolul al IV lea, in Constitutiile Apostolice. Mai tarziu vom gasi informatii despre acest post la Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului si Leon cel Mare. Potrivit cercetatorilor, acest post era tinut la inceput numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a extins si la credinciosi.

Durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel nu are o durata fixa, deoarece inceputul lui este in functie de data variabila a Sfintelor Pasti. Anul acesta postul incepe luni, 16 iunie si tine pana in ziua de 29 iunie.

Acest post incepe intotdeauna in lunea dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminica dupa Rusalii - Pogorarea Sfantului Duh. Tinand seama ca mentinem Pascalia calendarului neindreptat, Sfintele Pasti se pot sarbatori intre 4 aprilie si 8 mai.  Astfel, se poate intampla ca Duminica Tuturor Sfintior sa fie dupa 29 iunie si Postul Sfintilor Petru si Pavel sa se desfiinteze. Asa s-a intamplat in anii 1945 si 1956, cand Invierea a fost praznuita pe 6 mai. In cele doua cazuri, Sfantul Sinod a hotarat sa se tina trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli. O situatie similara am avut si in anul 1983, cand am sarbatorit Sfintele Pasti pe 8 mai, iar Postul  Sfintilor Apostoli Petru si Pavel a fost numai de doua zile, 27-28 iunie.

Regula spre a afla durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Pentru a afla durata Postului Sampetrului din orice an, se foloseste urmatoarea regula: cate zile sunt de la data Invierii (inclusiv) din anul respectiv pana la 3 mai, atatea zile tine postul.

Dezlegare la peste in Postul Sfintilor Petru si Pavel

In Postul Sfintilor Petru si Pavel, sambata si duminica se mananca peste. Avem dezlegarea la peste si pe 24 iunie, atunci cand sarbatorim Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Dezlegarea la peste avem si luni, marti si joi, numai daca in aceste zile praznuim un sfant cu doxologie mare si cu cruce neagra in calendar. Cand o astfel de sarbatoare cade miercuri sau vineri se dezleaga la untdelemn si vin. Daca sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peste, vin si ulei.

 

Sursa stire: http://www.crestinortodox.ro/post/postul-sfintilor-apostoli-petru-pavel-70610.html

 
Naţional

Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară“, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi este începutul verii. Ziua de Sânziene este considerată sfântă, ea trebuie să fie respectată, nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. În această zi, sunt întâlnite diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. „Du-te, lună, vino, soare/ că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite/ zac sub hornuri azvârlite, Hai, frumoaselor, ce staţi,/ zâne să nu rămâneţi! Că venim după peţit,/ până nu v-aţi răzgândit!“, strigă băieţii satului în seara de Sânziene, la porţile fetelor nemăritate.

Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii, care începe chiar în această zi. În multe zone din ţară, se aprind focuri pe dealuri în noaptea luminată. Flăcăii se strâng seara în jurul rugurilor aprinse, învârtesc făcliile şi strigă: „Du-te soare, vino lună,/ Sânzienele îmbună, Să le crească floarea-floare,/ galbenă, mirositoare, Fetele să o adune, să le aşeze în cunune, Să le prinda-n pălărie,/ struţuri pentru cununie, Boabele să le răstească,/ până-n toamnă să nuntească“!.

Tot flăcăii, spre dimineaţă, umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat: „Du-te lună, vino soare,/ Că tragem la-nsurătoare,/ Cununile neursite,/ Zac sub hornuri azvârlite,/ Hai frumoaselor ce staţi,/ Zâne vreţi să rămâneţi,/ Că venim după peţit,/ Până nu v-aţi răzgândit.“ O altă strigare pe care o mai foloseau băieţii, dar prin preajma caselor unde locuiau fetele care nu prea erau pe placul lor era: „Toate slutele-s grăbite,/Toate vor să se mărite,/Cu-alde unii dintre noi,/ Feciori mândri, vai de noi,/ Că la nuntă ştim hori,/La praznice ştim prânzi,/ Şi la dragoşti şi mai şi...“

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi Amuţitul Cucului. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară, când este sărbătorită Bunei Vestiri, sau Blagoveşteniea, până la solstiţiul de vară sau de sânziene, sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie. Se spune în popor că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Se spune că în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene. Noaptea de Sânziene este cea în care pot fi descoperite comorile ascunse, acum răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.

În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Tot în ziua de Sânziene au loc bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Olt, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa) şi, cel mai cunoscut, Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

Florile de sânziene, nelipsite în această zi

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, era un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură.

Florile de sânziene erau puse sub pernă de tinerele fete, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri de mijloc la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei de Sfântul Ioan. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.

Jocul Drăgaicei şi al soarelui la amiază

În mitologia folclorică românească, există sânzienele sau drăgaicele, care sunt personaje mitice nocturne. Faţă de iele şi rusalii, sânzienele sau drăgaicele sunt binevoitoare faţă de om, ajută la rodirea plantelor şi copacilor, a vieţuitoarelor în general. Totuşi, sânzienele se răzbunau amarnic dacă ziua nu le era respectată.

Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobesc şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. Uneori, drăgaicele plimbă hora lor pe la unele case din sat, mai ales pe la casele plugarilor vrednici. Fetele poartă o cruce înaltă, ce se mai cheamă şi „Steagul Dragaicei“. El este confecţionat dintr-o prăjină înaltă de doi-trei metri, care are la capăt o cruce împodobită cu flori de sânziene, pelin, spice de grâu.

În tradiţia populară, se credea că o dată cu drăgaicele juca şi soarele la amiază, astfel că el stă mai mult pe cer decât de obicei. Dimitrie Cantemir relata, în „Descrierea Moldovei“, că ţăranii „cred că în ziua în care se prăznuieşte acest sfânt (n.r. Ioan Botezătorul), soarele nu-şi străbate drumul său drept, ci într-o linie tremurată. De aceea, toţi ţăranii moldoveni se scoală în acea zi înaintea zorilor şi privesc cu ochi mari răsăritul soarelui. Şi cum ochiul nu suferă prea mult această lumină şi, din pricina ei, începe să se zdruncine şi să tremure, ei pun pe seama soarelui tremuratura pe care o simt în ochi şi se întorc voioşi acasă, după ce au făcut această încercare“.

▲ Sânzienele: o sărbătoare solară a bucuriei

La fiecare sfârşit de iunie românii aşteaptă cu mare bucurie două sărbători: Sânzienele şi Sânpetru de vară, după cum a precizat etnologul Marcel Lutic (foto) de la Muzeul Etnografic al Moldovei. „Ambele sărbători fac parte dintr-un scurt ciclu de renovare rituală a timpului, nu întâmplător aflându-se în preajma solstiţiului de vară, una din cumpenele prin care trece, personificat desigur, anul născut în noaptea Sfântului Vasile“.

Astfel, după cum a menţionat Marcel Lutic, „sub numele «sânziene» se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de «harnice» în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica“.

Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, aici, cel mai adesea, jucând. „Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc“, a menţionat muzeograful Marcel Lutic.

În preajma Sânzienelor abundă practicile premaritale, fetele mari având şi ele obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Astfel, „cununa rămasă pe acoperiş era un motiv de mare bucurie pentru fata care o arunca, aceasta aşteptându-se la un măritiş grabnic, poate chiar în acel an. Cununa căzută era aruncată încă de câteva ori, pentru ca fata măcar să ştie câţi ani are de aşteptat! Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei, fata venind să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Emoţionată, ducea cununa în ocolul vitelor, aici, cu ochii închişi, dând-o de mâncare unei vite. Se spune că după cum arăta această vită, aşa urma să arate şi viitorul soţ!“, a spus Marcel Lutic. Altă practică specifică nopţii de Sânziene întâlnită la fetele de măritat era să îşi pună sânziene sub pernă, acest fapt atrăgând, după cum se spunea, visarea ursitului. „Dacă nici aşa nu le apărea ursitul, atunci, a doua zi, spre a fi măcar privite, fetele îşi prindeau buchete de sânziene în păr sau le puneau în sân!“, a adăugat Marcel Lutic.

În dimineaţa zilei de 24 iunie, a Sânzienelor, multe fete obişnuiau să se scalde în rouă. „Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efectul scontat trebuiau respectate anumite condiţii“, atrage atenţia Marcel Lutic, care a adăugat că „în zori, din locuri necălcate, babele strângeau roua sânzienelor într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuiau să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, despre cine se spăla cu rouă se spunea că va fi sănătos şi drăgăstos peste an“.

De asemenea, alte fete obişnuiau ca în timpul zilei, considerată ca fiind o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special iubirii.

Şi alte practici erau întâlnite în această zi a Sânzienelor, precum aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită „făclia de Sânziene“, care, alături de alte caracteristici specifice Sânzienelor, „ne îndreptăţesc să considerăm această sărbătoare drept una a Soarelui. Nu întâmplător, se spune că astrul zilei se află acum la «o mare răscruce», în dimineaţa Sânzienelor, soarele spălându-şi faţa, jucându-se pentru câteva clipe şi apoi odihnindu-se“, a spus Marcel Lutic.

Sursa stire: http://ziarullumina.ro/traditii/sanzienele-sarbatoarea-de-la-cumpana-anului

 
Cluj-Napoca

În articolul de față dorim să-ți prezentăm un exemplu de implicare socială, să-ți demonstrăm cât de simplu te poți implica în viața semenilor tăi. Soluțiile sunt aproape de noi toți ne trebuie un pic de voință. Exemplul pe care-l propunem este un model de implicare în comunitatea rurală iar publicul țintă sunt copiii de vârstă școlară din ciclul primar.

Cât de important este să oferi copiilor libertatea în exprimare știm cu toții. Există multe metode și instrumente pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi. Alegerea celor mai creative soluții este deopotrivă datoria dascălilor, a părinților, a celor care lucrează cu copiii.

Caravana cu povești este un proiect care a reușit să aducă copiilor de la țară șansa de a experimenta o altă abordare a lumii poveștilor prin atelierele de lectură și scriere creativă desfășurate în școală. Atelierele au fost oferite voluntar de grupul de inițiativă Atelier de scriere creativă. Totul a fost posibil datorită implcării financiare din partea unui grup de donatori inimoși din Cluj-Napoca și a unor părinți responsabili care au donat cărți pentru bibliotecile școlilor.

 

Ideea că poveștile au gust a fost una dintre cele mai îndrăgite de către copii, finalul fiecarui atelier fiind punctat cu o mică degustare.

 

Se poate spune că nu e nevoie de foarte mult să faci copiii să se simtă bine, să fie implicați, valorizați. Este doar o chestiune de abordare până la urmă, de disponibiltate.

Cel mai important lucru s-a realizat: poveștile au ajuns la copiii de la țară într-o formulă originală în care creativitatea fiecăruia a fost pusă la treabă, exprimarea liberă a gândurilor, emoțiilor, nu a avut granițe iar jocul, cea mai simplă și la îndemână metodă de lucru, a fost prezent de fiecare dată.

 

Cu siguranță această experiență va rămâne în timp și va face parte din amintirile frumoase ale copilăriei. Multe povești frumoase vor face fericiți și alți copii de-acum încolo, pentru că acest proiect va continua.

Fiecare dintre noi putem să devenim la un moment dat un factor de schimbare, putem să acționăm pentru un scop umanitar, social în care credem cu tărie. Vă dorim să găsiți și să simțiți acel moment.

Dacă cunoașteți și alte exemple de implicare socială le puteți trimite pe adresa asociației.

 

 
Cluj-Napoca

Pe data de 5 iulie 2014 opera clujeană își va împlini unul dintre cele mai ambițioase planuri, acela de a realiza un spectacol în aer liber, un spectacol dedicat tuturor clujenilor.

Acest proiect se dorește a fi unul deschizător de drumuri, care inițiază o serie de producții anuale ale instituției noastre, realizate în aer liber, ce doresc să contribuie la consolidarea statutului de capitală culturală a cetății clujene dar și la dezvoltarea publicului de operă.

Plecând de la notorietatea titlului, dar și de la considerentul istoric ce leagă această operă verdiană de teatrul nostru liric, directorul Marius Vlad Budoiu a ales să ofere comunității clujene.

AIDA,
de Giuseppe Verdi

o superproducţie în aer liber,
realizată Sâmbătă, 5 iulie 2014, în Piaţa UNIRII din Cluj-Napoca!

Pentru a stabili o legătură și mai strânsă cu cetățenii Clujului, cei ce vor fi în fapt beneficiarii acestui produs artistic, am dorit să creăm o oportunitate pentru aceia care doresc să se implice în realizarea acestui spectacol; așa s-a născut

șansa de a fi actor!

Șansa de a fi actor se traduce într-o extindere a proiectului ce va asigura AIDEI monumentalitatea binemeritată, oferind în același timp ocazia unică de a face figurație-voluntară celor 500 de clujeni, care vor deveni astfel parte integrantă a acestui proiect.

Sursa articol: http://operacluj.ro/noutati/nou_aida14.html

 
Naţional

Klaus Iohannis, primarul municipiului Sibiu, și Constantin Chiriac, președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, vor inaugura sâmbătă, 14 iunie, ora 18:00, șapte noi stele pe Aleea Celebrităților din Sibiu.

Aleea Celebrităților de la Sibiu (Sibiu Walk of Fame) este un proiect inițiat de Primăria Municipiului Sibiu și se constituie într-o recunoaștere publică a meritelor celor mai importante personalități care au contribuit la dezvoltarea fenomenului cultural de la Sibiu. Inaugurată anul trecut în cadrul celei de-a XX-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Aleea Celebrităților a fost amenajată în Parcul Cetății și este gândită ca un tribut adus realizărilor în domeniul cultural și artistic din Sibiu sau în legătură cu acesta. Sibiul a fost o cetate medievală care nu a putut fi cucerită. Aleea Celebrităţilor a fost amenajată în Parcul Cetăţii din municipiu, aflat în imediata apropiere a Sălii Thalia, primul teatru construit pe actualul teritoriu al României (1788), şi de-a lungul zidului de apărare al vechii cetăţi a orașului.

Cele șapte stele acordate în cadrul celei de-a XXI-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu vor fi oferite lui Martin Hochmeister (post mortem), Radu Stanca (post mortem), Peter Brook, Lev Dodin, Peter Stein, Krystian Lupa și Gigi Căciuleanu. „Aceștia vor deveni simbolic oameni ai cetății.” a declarat Constantin Chiriac.

Fondator al primei biblioteci publice, al primei reviste de teatru şi al primelor ziare, reviste şi gazete din Sibiu, Martin Hochmeister primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor în semn de respect pentru construcţia primului teatru de pe teritoriul actual al României, la 1788, în Sibiu. Stea oferită de: Henkel.

Patronul spiritual al Teatrului Naţional din Sibiu, Radu Stanca este creatorul noului Teatru din Sibiu în secolul al XX-lea. Primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru opera sa dramatică, pentru activitatea de actor, regizor, poet, eseist şi animator cultural, precum şi ca lider al Cercului literar de la Sibiu. Stea oferită de: Banca Comercială Carpatica.

Creator al International Centre for Theatre Research, regizorul Peter Brook primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru uimitoarea sa capacitate de a reforma gândirea şi creaţia teatrală a lumii în ultimii 70 de ani. Stea oferită de: BRD Groupe Société Générale.

Legendă a teatrului rus, personalitate care a uimit şi continuă să uimească lumea, Lev Dodin primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru creaţia sa, Maly Drama Theatre – Theatre of Europe, pentru inegalabilele sale spectacole şi pentru generaţiile de actori şi regizori pe care i-a format. Stea oferită de: Raiffeisen Bank.

Unul dintre cei mai aclamaţi regizori de teatru din operă din lume, creatorul fenomenului Schaubühne, regizorul Peter Stein primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru felul unic în care a regândit arta regiei de teatru şi operă la final de veac şi început de mileniu. Stea oferită de: Institutul Cultural Român (ICR).

Regizorul Krystian Lupa primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor, pentru vocea sa unică în teatrul polonez şi mondial, pentru creaţiile sale care au impus în lume Teatrul de Artă. Stea oferită de: Adam Mickiewicz Institute.

Director al Centrului Naţional Coregrafic din Rennes, creatorul Companiei Studioul de Dans Contemporan la Grand Théâtre de Nancy, director artistic al Baletului Naţional din Chile, creator de spectacole, cap de afiş la Paris, Moscova, Montevideo, Tel Aviv, Santiago, Cardiff, Hamburg și Roma, Gigi Căciuleanu primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru unicitatea creaţiei sale în lumea dansului şi teatrului, ce stă sub semnul muzicii şi al poeziei. Stea oferită de: JTI.

Primele șase stele au fost acordate anul trecut unor personalități ca George Banu (om de teatru), Eugenio Barba (regizor), Declan Donnellan (regizor), Nakamura Kanzaburo XVIII (actor kabuki, post mortem), Ariane Mnouchkine (regizor) și Silviu Purcărete (regizor).

Ceremonia de dezvelire a stelelor din Parcul Cetății va fi urmată, la ora 21:00, de o gală organizată la Sala Thalia. Evenimentul aduce pe scenă personalităţile distinse cu o stea pe Aleea Celebrităţilor, dar și patru premii speciale ce vor fi comunicate ca o surpriză în timpul evenimentului. Primele două premii speciale vor fi acordate în semn de excelență pentru activitatea profesională a unui actor (premiul special Virgil Flonda) şi a unui regizor, (premiul special Iulian Vișa). Organizatorii vor acorda, de asemenea, două premii speciale pentru doi sponsori, care au acordat un sprijin considerabil în realizarea acestei ediţii.

 

Sursa stire: http://www.sibfest.ro/stiri/sapte-noi-stele-pe-aleea-celebritatilor-de-la-sibiu

 
Cluj-Napoca

Bazinul Fizeșului, descrie o zonă din câmpia Transilvaniei, una dintre rezervațiiile naturale care este protejată prin lanțul de rezervații european Natura 2000. Acesta reunește zone umede, lacuri și adăpostește a doua cea mai mare întindere de stuf din țară, după cea din Delta Dunării.

Deși mulți dintre noi, românii, poate nici nu știm de existența acestui loc, mulți turiștistrăini vin în fiecare an în Sic, să se bucure de minunăția locului. Stufărișul de la Sic și de la Țaga, lacul Știucilor sunt câteva din obiectivele ce merită văzute din zona Fizeșului. O zi petrecută pe dealuri, pe pontonul din mijlocul stufului și pe malul lacurilor este destul pentru a-ți încărca complet bateriile și pentru a uita de tot stresul și agitația din orașe. Aici, parcă timpul s-a oprit în loc. Sicanii poartă și azi, în fiecare zi, portul lor caracteristic, unic în România și extrem de frumos. Rochii de culoarea foculului,  cămăși bufante și cizme brodate cu flori încântă privirile oricui vizitează satul, fie și într-o zi obșnuită de miercuri.

Din Sic, cobori spre stufăriș, pe poteca din mijlocul lui, unde toți tinerii căsătoriți din zonă își spun cele mai frumoase cuvinte, unde pe un kilometru de podeț respiri natură și realizezi că traiești pentru multe lucruri, dar prea puțin pentru natură. Aceasta este una din puținele zone umede care adăpostește și o diversitate impresionantă de păsări, protejate la nivel modial. Cândva trăiau chiar și pelicani aici în Delta Clujului.

Lacul Știucilor, situat în comuna Fizeșul Gherlii, o altă rezervație protejată cu un caracter aparte. Este singurul lac natural din Transilvania care nu este folosit pentru piscicultură, totodată fiind și cel mai adânc lac dulce din zonă. Și aici stuful te învăluie de pe marginea lacului, pe o suprafață de peste 100 de hectare. Caracteristic pentru acest lac, este prezența insulelor plutitoare de stuf, care nu se mai găsesc decât în Deltă. Și aici zona mustește de viața animalelor și a păsărilor pentru care stuful este casă și loc de întâlnire. Pentru zoologi și biologi, aceste zone reprezintă un loc perfect pentru observația viețuitoarelor.

Însă nu doar cei care cunosc natura sunt bineveniți aici,  ci toți care știu să o îngrijească și să îi respire frumusețea, să îi admire unicitatea și să se bucure de tot ce poate ea să ne oferă....și încă ceva în plus!

Sursa foto: Teodora Neagu, Adrian Petrisor

 
Cluj-Napoca

Joi, 22 Mai 2014, începând cu ora 19:00, la Centrul de Cultură Urbană Casino Cluj-Napoca va avea loc evenimentul intitulat Redescoperă Farmecul Clujului.

Evenimentul este dedicat redescoperirii locurilor care ne-au făcut să ne îndrăgostim de acest oraș. Participanții vor putea asculta zece discursuri prin care se abordează, din diferite perspective, redescoperirea Clujului. În urma acestor discursuri, publicul votează câștigătorii ediției.

Deliciul participanților sunt cele cinci discursuri improvizate în care interlocutorul trebuie sa își arate inventivitatea prin susținerea unui discurs, pe baza: unor imagini aflate la prima vedere.

Invitatul special al acestei ediții este, Ovidiu Cîmpean. Evenimentul este moderat de Ovidiu Oltean și Raluca Moisi, membrii ai clubului de public speaking Toastmasters Cluj.

Sursa stire: http://orasulcluj.ro/evenimente/2014/05/redescopera-farmecul-clujului/

 
Naţional

Evenimentul va debuta vineri, 23 mai, începând cu ora 16.00, când se vor deschide birourile de validare a înscrierilor și se vor acorda pachetele de întâmpinare pentru participanți. Kit-urile vor fi înmânate personal concurenților, pe baza cărții de identitate. În ceea ce privește programul se vor organiza trei ședințe tehnice pentru participanții la maraton și semimaraton (în 23 mai la ora 19.30 și 21:00, în 24 mai la ora 08:00) și o ședință pentru cei înscriși la proba Family (24 mai, ora 10:00). Startul la maraton se va da la ora 09:00 la Pensiunea Skiland, la semimaraton la ora 10:00, iar după jumătate de oră și cei de la categoria Family vor începe cursa.


Probele de maraton (42,8 km) și semimaraton (21,1 km), feminin și masculin, se vor desfășura pe 4 categorii de vârstă: 16-29, 30-39, 40-49 si 50+, precum și la categoria open. La proba Family (3,2 km) vor participa echipe formate dintr-un adult și un copil de până la 16 ani, împărțite după vârsta copilului: 0-3, 4-6, 7-9, 10-12 și 13-15 ani. Traseul va fi marcat corespunzător și va conține: 1 punct de hidratare, puncte de control (7 pentru maraton și 4 pentru semimaraton) și puncte de alimentare (7 pentru maraton și 3 pentru semimaraton), unde se vor găsi băuturi energizante, apă, fructe, glucoză.


“Ne bucurăm că în acest an evenimentul nostru a prins amploare, că am putut ridica standardul în ceea ce privește oferirea unor kit-uri de participare mai consistente și că maratonul devine din ce în ce mai cunoscut și apreciat. Locurile sunt ocupate aproape în totalitate, pe listele de înscriere având în acest moment 205 alergători la proba de maraton și 376 la proba de semimaraton. Se vor mai putea face câteva înscrieri și la fața locului, începând de vineri după amiaza, însă nu se vor putea garanta pentru ele pachetele participantului, acestea acordându-se în ordinea solicitărilor primite” declară Răzvan Samoilă, coordonatorul maratonului.


Echipele câștigătoare la proba dedicată familiei vor fi premiate în cadrul unei festivități ce va avea loc la ora 13:30, urmată de Pasta Party, iar concurenților de la maraton și semimaraton li se vor înmâna premiile în cadrul ceremoniei de la ora 20:00. Evenimentul se va încheia cu o petrecere dedicată atât alergătorilor, cât și organizatorilor și voluntarilor acestei ediții.Aproximativ 600 de alergători, amatori și profesioniști, se vor alinia la Startul celei de-a IV-a ediții a Maratonului Apuseni msg systems, în data de 24 mai 2014 în stațiunea Muntele Băișorii din județul Cluj. Competiția de trail running ce străbate Munții Apuseni este una dintre cele mai așteptate din țară și atrage anual sute de participanți din întreaga Românie.

sursa: http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj/600-de-alergatori-la-cel-mai-mare-maraton-al-clujului/

 
Mai multe articole ...

Facebook

Baner

Organizatia E.M.M.A.

Baner
Baner