Baner
Baner
Baner
Pentru Comunitate
Vă implicaţi în viaţa comunităţii din care faceţi parte?
 
După 20 de ani...
Mai credeţi în Democraţie?
 
Aurul nostru
Cine vreţi să exploateze aurul din România?
 
Ştiri - Cluj

În zona protejată Făgetul Clujului-Valea Morii, afost defrișat o parte din habitatul protejat, au fost distruse mlaștini, izvoare, și o pădure de arin negru, făptașii nefiind depistați.Defrișarea s-a produs in locul în care trăiește cea mai numeroasă populație din Transilvania a speciei Ligularia Sibirica, relict glaciar. Mihai Constantinescu de la Asociația Natura Transilvaniei, organizația care administrează situl, declară că au fost distruse câteva sute de exemplare.

Custodia a sesizat Garda de Mediu a județului Cluj. Defrișarea a fost documentată și de biologi, în cadrul unui proiect european al Asociației “Apáthy István”, care pregăteşte planul de management pentru trei situri Natura 2000 (Făgetul Clujului – Valea Morii, Poienile de la Șard și Someșul Mic) din judeţul Cluj. Pe teritoriul defrișat se află o populație strict protejată a speciei Adenophora lilifolia (foto jos).

Defrișarea s-a desfășurat pe o suprafață de 2 hectare. Se pare că există multe astfel de zone în care se defrișează și se drenează mlăștini, cu scopul de a se construi case pe acele terenuri. Garda de Mediu va verifica situația în teren, iar noi vom reveni cu detalii.

Fotografiile au fost făcute de biologul Anna Szabó, managerul proiectului derulat de Asociația “Apáthy István.

sursa:http://totb.ro

 
Informaţii utile - Diverse

Reluam plimbarea prin Romania pentru ca dorim sa-ti aratam in urmatoarele articole un top 15 locuri de vazut in tara noatra. Vom incepe in articolul de fata cu cinci dintre ele.

Transfagarasanul este drumul printre muntii Fagarasului, ce incepe din localitatea Bascov, judetul Arges si se termina in apropierea localitatii Cartisoara, judetul Sibiu. Cu o lungime de aproximativ 152 Km, parte a DN 7 C, drumul face legatura intre cele doua provincii istorice Muntenia si Transilvania.

Cascada Bigar sau Izbucul Bigar cum se mai spune se afla pe Valea Minisului, apa cade de pe o stanca, care este acoperita de muschi. Accesul catre cascada se face de pe drumul national 57B (DN57B) intre comuna Bozovici si orasul Anina pe Valea Minisului, jud.Caras-Severin, cascada se afla exact unde apare pe marginea drumului un "monument" cu paralela 45. Cascada este inclusa in rezervatia naturala Parcul National Cheile Nerei - Beusnita cu o suprafata de 176.60 ha.

A fost inclusa, alaturi de alte sapte caderi de apa din diferite tari, intr-un top al cascadelor unice in intreaga lume. Cascada este situata la paralele 45 grade latitudine nordica.

Palatul Mogosoaia se afla in Judetul Ilfov in localitatea Mogosoaia, la o distanta mica fata de Bucuresti. Constructia palatului fiind gata aproximativ in anul 1702 de catre Constantin Brancoveanu. In anul 1681 au inceput sa cumpere teren pentru ridicarea constructiei. Constantin Brancoveanu a fost executat si toata averea a fost confiscata de otomani si palatul a fost transformat in han. Apoi Stefan Cantacuzino a rascumparat palatul, in timpul razboiului ruso-turc domeniul a fost devastat de otomani. In cel de al doilea razboi mondial palatul a fost folosit ca si punct de intalnire intre aliati.

Lacul Ochiul Beiului se afla in localitatea Sasca Montana, judetul Caras – Severin, in zona Banatului la o altitudine de 310 m in Parcul National Cheile Nerei Beusnita, sub forma de crater cu o suprafata de 284 mp si o adancime de 3,6m.

Lacul Ochiul Beiului nu ingheata iarna, lacul fiind un bun habitat pentru gazduirea a mai multor specii de rate salbatice, starci cenusii si alte pasari migratoare care-si petrec iarna aici in loc sa-si continue calatoria catre tarile calde. Se afla aproape de cele 3 cascade ale raului Beusnita, care constituie una dintre cele mai frumoase atractii turistice si rezervatii naturale din Banat.

Canionul Sapte Scari reprezinta un defileu sapat in calcare jurasice in partea central - vestica a Muntilor Piatra Mare (cele mai mari si mai frumoase chei din M. Piatra Mare) din judetul Brasov. La o altitudine de 980 m si cu o lungime de 160 m, cu o diferenta intre nivele de 58 m, defileul detine 7 scari cu inaltimi variate de la 2.5 m la 15 m.  Cand Paraul Sapte Scari creste in volum aceste scari se transforma in cascade. La Canionul Sapte Scari se ajunge de la Cabana Dambul Morii pe DN-1 din directia Timisul de Jos spre Brasov.

Sunt multe alte locuri care merita vazute pe langa cele pe care ne-am propus sa ti le prezentam. Daca doresti sa ne trimiti si tu locuri deosebite pe care le-ai vizitat, nu ezita sa faci acest lucru pe adresa noastra de contact.

va urma

sursa: http://locuri-nevazute.blogspot.ro/

 
Social - Divertisment

Festivalul Cetăţilor Dacice este un eveniment organizat de către Consiliul Judeţean Alba din anul 2006. Evenimentul are loc în fiecare an în apropierea sărbătorii Sânzienelor şi doreşte să atragă un public interesat să asiste la o lecţie de istorie vie. Prin această manifestare culturală cu caracter istoric, se urmăreşte un alt model de promovare a actului cultural, prin educaţia directă a comunităţii, prin crearea de acţiuni cultural educative desfăşurate direct la faţa locului.Dezvoltarea strategiei de promovare a Festivalului Cetăţilor Dacice este un obiectiv al comunităţilor locale, întrucât încadrarea acestui festival în circuitul turistic local şi național nu poate aduce decât beneficii.

Desfăşurat pe durata a două zile, în fiecare an, festivalul prezintă publicului un program diversificat prin parada gărzilor romane, parada dacilor, întreceri dacice, cascadorii cu cai, concerte în aer liber şi reconstituiri de lupte daco-romane. Pe lângă acestea există şi alte puncte de interes cum ar fi: ateliere istorice interactive, tir cu arcul, corturi şi mâncare dacică, paradă a motocicliştilor, spaţii de joacă pentru copii, terase şi târg de meşteri populari.

Festivalul în primul rând este axat pe competiţia dintre echipe de tineri daci din cele cinci cetăţi dacice din judeţul Alba: Cugir, Săsciori, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Cricău. Aceştia se vor lupta, în cea de a doua zi a evenimentului, în ceea ce se numeşte Decatlonul dacic sau Întreceri dacice. Probele, care sunt pe cât se poate de antrenante, sunt: Arcul viteazului, Rapid şi puternic, Suliţaşul cetăţii, Cel mai iute de picior, Braţul de fier, Luptătorul, Îndemânare şi curaj, Să ne unim forţele, Voinicul din cetate şi Căruşii cetăţii. Se încearcă ca totul să fie cât mai real, astfel sunt alese costume specifice şi se vor folosi arme reale. Concursul este o parte importantă a manifestaţiei deoarece acesta alege şi locaţia evenimentului din anul următor. Echipa câştigătoare are dreptul de a găzdui următoarea ediţie a festivalului.

Pe perioada festivalului locaţia va deveni un uriaş câmp de luptă între daci şi romani având astfel loc cea mai amplă reconstituire de bătălii daco-romane din România. Se vor antrena în luptă daci şi romani care fac parte din trupe de reenactment din România şi din Europa. Prima zi a Festivalului Cetăţilor Dacice este una specială când vor avea loc ritualuri de aprindere a torţelor şi a renumitului rug a lui Zamolxe, zeul dacilor, precum şi dansul Nimfelor Dacice. Înainte de aceste ritualuri extraordinare seara va începe cu un concert atât cu trupe locale cât şi cu nume mari.

Festivalul Cetăţilor Dacice reuneşte, ca întotdeauna, prestigioase grupuri de reînscenare istorică dornice să ofere publicului o lecţie de istorie despre daci şi romani. Festivalul este unul complex care are la bază istoria dar o dezvoltă şi o adaptează prezentului prin activităţile care le propune.

 
Social - Diverse

Daca veti fi prin Bucuresti oricand pana in 24 august, va recomandam sa vizitati Muzeul Naţional de Istorie a României care organizează la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, expoziţia temporară “Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară”.

Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până în data de 24 august 2014 și poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

Expoziția este organizată în parteneriat cu Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”, Bucureşti, Complexul Muzeal Naţional “Moldova”, Iaşi, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploiești, Muzeul Bucovinei, Suceava şi Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească”, Târgovişte.

Expoziția temporară “Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară” propune o incursiune în istoria vestimentară a spațiului românesc, în perioada cuprinsă între secolele XV – XX. În cadrul acesteia vor fi prezentate veșminte laice și ecleziastice, costume, uniforme, dar și accesorii purtate de anumite catogorii sociale – nobilime, cler, negustori, diplomați, militari, funcționari, oameni de cultură și știință, artiști de renume, dar și simple doamne cochete și “gentelmani” din vremuri trecute.

“Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară” nu presupune doar o simplă prezentare de obiecte vestimentare de demult, ci dorește să surprindă “haina” în complexitatea sa, ca element important al vieții sociale, economice, culturale și ca purtatoare de mesaj ideologic. Totodată, expoziția, prin modalitatea în care este concepută, din punct de vedere tematic și cronologic, oferă vizitatorului posibilitatea de a admira obiecte vestimentare de o deosebită valoare artistică și istorică, în toată plenitudinea lor.

Multe dintre exponate provin de la personalități de marcă ale istoriei României, precum domnitorul Alexandru cel Bun, principii Transilvaniei – Gabriel Bathory și Gabriel Bethlen -, Alexandru Ioan Cuza, regele Carol I, regele Ferdinand I, regina Elisabeta, regina Maria, regele Carol al II-lea, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, generalul Averescu etc.

În perioada în care expoziția va fi deschisă, MNIR invită publicul doritor să prezinte piese vestimentare și accesorii vechi (ante 1980), deosebite, pentru a fi expuse în cadrul unei microexpoziții ce se va amenaja, ulterior, în cadrul expoziției temporare “Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară”. Doritorii sunt rugați să contacteze, în prealabil, secția Patrimoniu a MNIR, la numărul de telefon 021.315.82.07, interior 1023.

sursa: http://www.calendarevenimente.ro

 
Ştiri - Naţional

Bijuteriile Elenei Ceauşescu sau ceasurile lui Nicolae Ceauşescu pot fi admirate la Constanţa. Haine, obiecte artizanale sau chiar tablouri sunt expuse la Muzeul de Artă, iar la sfârşitul săptămânii vor fi scose la licitaţie.

Elena Ceauşescu a fost o femeie elegantă, iar apropiaţii ei spun că avea o garderobă de invidiat. Haine sobre, întotdeauna clasice, rafinate şi foarte bine lucrate. Una dintre piesele sale preferate era o haină de blană care va fi scoasă la licitaţie.

Şi Nicolae Ceauşescu a adunat de-a lungul timpului obiecte de lux, iar unele dintre ele vor fi scoase la licitaţie. Spre exemplu, un ceas Tressa cu o estimare între 4500 şi 6500 de euro, ce i-a aparţinut fostului dictator.

Cunoscătorii spun totuşi că preţul nu este cel mai important aspect.

Nu face excepţie nici liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. La aniversarea a 50 de ani, el a primit o cupă ce valorează nu mai puţin de 20.000 de euro.

Pe lângă toate aceste obiecte pline de istorie şi valoare, au mai fost scoase la licitaţie peste 100 de tablouri originale ale unor pictori români

Licitaţia va avea loc în staţiunea Mamaia în acest week-end. Până atunci obiectele de artă sunt expuse la muzeul de Artă din Constanţa.

Sursa stire: http://www.antena3.ro/romania/obiecte-de-lux-ale-sotilor-ceausescu-scoase-la-licitatie-care-este-pretul-de-pornire-al-unui-ceas-261458.html

 
Ştiri - Naţional

Crâmpeie din viaţa câmpenească a ţăranului român, reconstituite la Festivalul Tradiţiilor Păstoreşti, Ediţia I

Atracţii şi evenimente, în cascadă
Au fost, în week-end-ul trecut, la Expo Transilvania, două zile cu adevărat reuşite, dedicate culturii tradiţionale, graţie eforturilor Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Muzeului Etnografic al Transilvaniei de a reface, din tablouri, viaţa ţăranului român de odinioară şi, în special, pe cea a ciobanilor din Transilvania. Astfel, în dreptul standurilor producătorilor Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni, al mai multor asociaţii de crescători de ovine sau caprine – dar şi în faţa scenei, unde timp de două zile au evoluat ansambluri şi interpreţi de seamă, în cadrul a două concerte caritabile pentru solista de muzică populară Anamaria German Vergu – s-au perindat câteva mii de clujeni, care au gustat din preparatele ciobăneşti pregătite special pentru ei de către păcurari experimentaţi din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Sibiu. Şi, în acelaşi timp, concitadinii noştri şi-au dovedit generozitatea, făcând donaţii consistente pentru tânăra bistriţeancă în vârstă de 22 de ani, victimă a unui cumplit accident de circulaţie, care are nevoie de un transplant de măduvă într-o clinică din Londra, în valoare de 200.000 de lire sterline. Deschiderea Festivalului Tradiţiilor Păstoreşti a fost făcută de către oficialităţi din cadrul Consiliului Judeţean Cluj, dnii Vakar Istvan şi Ioan Oleleu, etnologii Aurel Bodiu, Ioan Goia, Mircea Cîmpeanu şi managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, dna Maria Marinela Istici. Semnalul de debut a fost dat de sunetul de bucium al profesoarei Marilena Mărghitaş şi de scurta pledoarie pentru păstrarea tradiţiilor, a Pălăguţei Hodor, ţesătoare - ea însăşi, prin întreaga sa prezenţă, o autentică operă de artă populară.  Prima zi de festival, densă, a cuprins prezentări ale asociaţiilor crescătorilor de oi din Transilvania, ale meşterilor populari şi ale obiectelor de artă tradiţională, vernisajul expoziţiei de fotografie etnografică “Păstoritul în Transilvania”, o expoziţie chinologică de câini ciobăneşti româneşti,  degustarea preparatelor tradiţionale ciobăneşti la ceaun şi prima parte a concertului caritabil „Din suflet pentru suflet”, dedicat Anamariei German Vergu. La spectacol au participat, pe bază de voluntariat, interpreţii Daniel Raţiu, Grigore Sâmboan, Sînziana Toader, Mihai şi Maria Nemeş, Maria Marcu, Ana Ilca Mureşan şi ansamblurile folclorice “Mugurelul” al Universităţii Babeş-Bolyai, director artistic prof. Zamfir Dejeu şi „Mugurii Mintiului”, instruit de coregrafii Sanda şi Simion Berchi.
Mărturii ale meşterilor şi producătorilor populari
Din prima clipă ne atrag atenţia mai multe standuri cu preparate tradiţionale, dar şi câţiva ciobani care pregătesc, de zor, într-un ceaun uriaş, tocăniţă de carne de capră şi, într-altul, renumitul balmoş. Vasile Crişan, membru al Asociaţiei Păstrătorilor Tradiţiilor din Copăceni – jud. Cluj, observă privirile noastre curioase şi ne lămureşte: “Am adus carne de capră şi o vom prepara la faţa locului, după cum vom proceda şi cu balmoşul, asta ca să le arătăm clujenilor cum se mănâncă româneşte, tradiţional, ca la noi la ţară”. Pe spaţiul verde din preajma scenei dăm de cunoscutul Gheorghe Căpuşan, proprietarul muzeului etnografic “Poarta de su’ Feleac”, aflat în gospodăria sa din colonia Sopor, care se ocupă de partea de “logistică” a festivalului. Ne mărturiseşte acesta: “Asigur multe din obiectele de păstorit, inclusiv vănile de transportat laptele prins, cele de ţinut untul sau de cărat produsele, de la stână către casă, precum şi găleţile pentru muls oile, toate confecţionate din lemn şi având o vârstă de 70-80 de ani. Am adus pentru demonstraţia de mâine şi scaune pentru gătit, la ciobani, precum şi mese pe care aceştia iau masa. Iar băţul înalt pe care-l vedeţi, plin de oale şi cratiţe, e prepeleacul pe care se păstrează, în aer liber, tot ce ţine de păstorit, iar obiectele expuse provin din zona Gherlii, a Dejului, din Floreşti, din Frata – dar şi din Maramureş”. Ne continuăm plimbarea şi remarcăm un stand ceva mai aparte, cu produse confecţionate din lână, aparţinând artistei clujence Vegh Eva. “Eu închei circuitul lânei în natură“, începe aceasta, zâmbind. Apoi continuă: “Lâna, românească, o cumpăr de pe piaţă şi apoi o spăl, o vopsesc, după care o împâslesc şi confecţionez ceea ce vedeţi: oiţe miniaturale, flori – dar şi genţi, papuci de casă, obiecte de purtat sau de decor...“ La un stand de produse alimentare s-a făcut deja coadă, aşa că îl interpelez pe proprietar. Se numeşte Radu Anca şi provine din Mărginimea Sibiului. Îmi răspunde cu amabilitate la întrebări, printre operaţiunile pe care le face cu clienţii: “Am adus la acest festival cârnaţi de oaie, pastramă de oaie, caşuri şi preparăm după cum vedeţi, la faţa locului, bulz ciobănesc şi tocăniţă de oaie la ceaun...” Remarcăm, de asemenea, multă lume în dreptul standului celor de la Asociaţia Crescătorilor Montani din Bistriţa-Năsăud şi la ţarcul cu oi al Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine IJARUL, a cărui preşedinte este reputatul medic Toma Mugea. 
Demonstraţii pe viu şi spectacole tradiţionale
Ziua a doua a festivalului începe în trombă, cu sosirea turmei de oi şi a ciobanilor din comuna Jucu. Aceştia îşi mână oile într-un ţarc pregătit special, după care încep – sub privirile spectatorilor - mulsul şi apoi prepararea caşului. Între timp debutează şi programul tradiţional, susţinut de horitorii populari Traian Balcău, Irimie Perşa, Emil Moldovan şi Eugenia Marinescu. Spectacolul continuă cu prestaţia, de excepţie, a “ciobăniţelor” de la Ansamblul folcloric “Rapsodia Someşeană” şi a “baciului-fluieraş” Ionel Măsălar. Îşi fac apariţia, croindu-şi loc prin mulţime, în spectaculoase costume populare, membrii Grupului Folcloric „Mărişana” din comuna Mărişel  - avându-l în frunte pe profesorul Ioan Mariş. Iar spectacolul de obiceiuri tradiţionale pe care aceştia l-au oferit clujenilor a constituit, ca toate celelalte puncte prevăzute în program, o reuşită. Între timp ciobanii din comuna Ceanu-Mare pregăteau tîpşita , un preparat pe bază de brânză de oaie, slănină şi făină de mălai. Dumitru Tritean, bucătarul-şef ne descrie pe îndelete procesul tehnologic al tîpşitei , de fapt o mămăligă cu brânză şi slănină, clădită în straturi. I se alătură, profund emoţionat, Alexandru Revnic, un cetăţean născut la Ceanu Mare, apărut ca din senin din public. Ne declară, după ce a frecat mămăliga, cu sucitorul: “Sunt bucuros că-mi reamintesc prepararea tîpşitei, pe care o făcea mama când eram copil. Între timp m-am mutat la Bucureşti, unde am locuit treizeci de ani şi doar de câţiva m-am stabilit la Cluj. Aşa că evenimentul de astăzi mi-a adus o enormă fericire în suflet, amintindu-mi de vremuri demult apuse…“ Între timp îşi începe programul artistic şi  Aurel Tămaş, acompaniat de Băndaşii de la Cluj, în demersul colectiv de se a strange fonduri pentru intervenţia chirurgicală a Anamariei German Vergu. Aceasta a fost adusă, special pentru acest eveniment, de la Bistriţa şi se află într-un scaun cu rotile, în spatele scenei. E însoţită de tatăl ei, sora Diana – care va cânta şi ea, ceva mai târziu – şi de alte rude sau prieteni. Ascultă, emoţionată, spectacolul. După recitalul lui Tămaş nu trece mult timp şi urmează o nouă desfăşurare de forţe interpretative. Şi această parte a manifestării, ca de altfel întregul festival, este prezentată de preotul şi cunoscutul realizator de televiziune Dinu Criste, care face la rândul său un apel călduros la clujeni să o ajute, financiar, pe tânără. Evoluează, în ordine, următorii solişti şi ansambluri folclorice: Ansamblul Folcloric “Transilvania” – coregrafi Paul şi Alina Remeş, Neluţu Moldovan, Diana German, Marcel Avram şi Ansamblul Folcloric “Crăişorul” – al sindicatului CIVITAS al Primăriei Cluj-Napoca. La un moment dat le este prezentată publicului şi Anamaria German Vergu, care le mulţumeşte din suflet clujenilor pentru donaţii, adăugând că deţine o metodă mai specială de rugăciune pe care o va aplica pentru fiecare dintre cei  care au venit special pentru ea. Urmează apoi, în aplauzele publicului, prestaţia de excepţie a Orchestrei Profesioniste “Cununa Transilvană” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi  Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dirijată de prof. Ovidiu Barteş şi a interpreţilor Andreea Ciupe, Adina Hada, Adrian Buză, Emilia Popdeac, Marinela Zegrean Istici, Cornelia Ardelean Archiudean şi Mihaela Grindean. În contextul primei ediţii a Festivalului Tradiţiilor Păstoreşti, la reuşita evenimentului merită menţionată şi contribuţia tânărului etnolog Eugen Ţepeş Stroia, coordonatorul acestui proiect, realizat împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.

Sorin Grecu

Sursa stire: http://www.traditiiclujene.ro/show_article.php?id=586&article_page=cultural

 

 

 
Social - Divertisment

TABĂRA COOLTURALĂ BOOKLAND - EDUCAŢIE NON-FORMALĂ ÎNTR-O TABĂRĂ INEDITĂ DE VARĂ

Locatia: Valea Lotrului - Vâlcea, Bran - Moeciu şi Munţii Apuseni


Trăim în plină eră a informaţiei, iar orientările educaţionale, vocaţionale şi de dezvoltare au început să se schimbe semnificativ şi în România. Participarea tinerilor la educaţia nonformală, cu o medie de 15%, se menţine la cote asemănătoare cu Marea Britanie sau Danemarca, ţări cu tradiţie.

Principalele aspecte care atrag la educaţia nonformală sunt activităţile motivante şi plăcute, metodele interactive şi diversificate de obţinere a unor cunoştinţe şi aptitudini noi, accentul pus pe învăţare practică şi nu pe predare teoretică.

Tabăra Coolturală BookLand le oferă copiilor şi tinerilor o experienţă educaţională memorabilă pe timpul vacanţei de vară. Aflată la a doua ediţie, tabăra propune un mix echilibrat de activităţi culturale, cognitive şi distractive, în scopul dezvoltării personale, stimulării inteligentei emotionale şi creativităţii participanţilor. Ei vor descoperi plăcerea de a cunoaşte, de a-şi provoca mintea, de a schimba idei şi de a experimenta lucruri noi, fără a avea stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse sau al temelor obligatorii.

 

Tabăra Coolturala BookLand a început în 29 iunie, se încheie în 7 septembrie, și se desfășoară în trei locuri concomitent (Valea Lotrului - Vâlcea, Bran - Moeciu şi Munţii Apuseni), fiind structurată pe 10 module, a câte o săptămână fiecare. Copiii şi tinerii cu vârste între 11 şi 18 ani vor avea parte de un program variat axat pe cunoaştere, socializare şi sănătate fizică şi mentală, implementat de specialişti: artişti, scriitori, actori şi oameni de afaceri. 

”Cu siguranţă, ideea de tabără trezeşte nostalgii multora dintre noi. Acesta este şi motivul pentru care am vrut să recreăm atmosfera de tabără, cu libertatea, distracţiile şi plimbările în natură pentru noile generaţii. Am adăugat bineînţeles activităţi educative, prin care copiii şi adolescenţii să descopere un altfel de mod de a învăţa, pe placul lor, fără constrângeri. Credem că Tabăra BookLand este o experienţă transformatoare pentru tineri, care, pe lângă prieteniile pe care le vor lega şi amintirile frumoase cu care vor rămâne, vor deveni mai siguri pe ei, vor avea perspective noi şi se vor autoconvinge de utilitatea educaţiei.”, afirmă Mihaela Petrovan, iniţiatoarea Taberei Coolturale BookLand.

 

Mai multe detalii şi informatii despre Tabăra Coolturală Bookland pe www.book-land.ro/tabara

Sursa: http://www.calendarevenimente.ro

 
Ştiri - Naţional

Cea de-a XV-a ediție a manifestării științifice „Innovative solutions for sustainable development of textiles industry” (Soluții inovatoare pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei pielăriei) a fost animată cu o prezentare vestimentară creată de Ovidiu Stan (student în anul II la Departamentul de Textile-Pielărie). Specialiștii de la universități și institute de cercetare din Spania, Turcia, Grecia, Republica Moldova și Serbia au admirat colecția „Romanian rapsody – Tradiție și modernism în vestimentație”. Proiectul are scopul de a analiza și studia portul popular românesc, specific zonei Țării Crișurilor.

„Se realizează un program pentru mașina de tricotat, se aleg firele de diferite culori, programul este introdus în mașina de tricotat și se începe producția”, ne explică Ovidiu Stan cum se creează astfel de modele. La acest proiect au participat studenți din anul II (Raul Lasc), din anul IV (Delia Șandru, Cagla Sari), coordonați de șefii de lucrări Lia Doble și Adina Albu.

Prezent la conferință, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Bihor, Constantin Badea, s-a declarat nemulțumit de lipsa brand-urilor românești. „În ultimele două decenii au dispărut soluțiile inovatoare pentru că cercetătorii noștri au plecat în alte țări. Tot ce producem nu e sub brand românesc. Pe piața europeană se găsesc tot felul de produse făcute de noi, care se vând mult mai scump. Calitate avem, meseriași avem”, afirmă Constantin Badea, care îi sfătuiește pe tineri să găsească soluții pentru a angaja români.

 

Sursa stire:  http://www.bihon.ro/colectie-vestimentara-inspirata-din-portul-popular-romanesc/1420176

 
Social - Divertisment

Cortina Events organizează în data de 23 iulie 2014 , ora 19, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, un spectacol deosebit, pus in scenă de Compania de Teatru Passe Partout Dan Puric, si avandu-l ca regizor, scenarist şi actor pe Adrian Nour, cunoscut publicului şi ca finalist al concursului “Vocea Romaniei”.

“Necuvinte” este o piesă de teatru-pantomimă-step care rupe episoade din vieţile noastre agitate şi ni le serveşte astfel încât să le înţelegem, indiferent de locul din care venim sau de vârsta pe care o avem, şi care ar trebui percepută cu mintea deschisă, limpede şi râzând cu gura până la urechi.

Alergăm, muncim, avem sute de lucruri de făcut, iubim, trăim, plângem, ne luptăm, ne căutăm, râdem. Totul pe repede înainte, şi, într-o lume care, parcă fuge. Cuvintele nu mai au sens, pentru că le vorbim în grabă, în toată goana asta după toate. Iar liniştea are un preţ prea mare, pe care nu ni-l permitem.

“Necuvinte” este o piesă de teatru, care, fără cuvinte, doar prin imagini, muzică şi dans “vorbeşte” atât de sugestiv, cu mult umor si autoironie despre haosul vieţii cotidiene actuale.

Asadar, rezervaţi in agendă data de 23 iulie, ora 19:00, si locaţia – Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj Napoca, pentru că spectacolul “Necuvinte” nu trebuie ratat!

Preţul biletelor este de 45 lei şi respectiv 55 lei şi se găsesc atat la agenţia de bilete a Casei de Cultură a Studenţilor cat şi online pe www.biletmaster.ro.

Parteneri: Primăria Municipiului Cluj Napoca, Consiliul Judetean Cluj, Hotel Univers T, Cora.
Parteneri media: TVR Cluj, Napoca FM, Cluj.com, Clujul Cultural, Zile si Nopti, Evenimente in Cluj, Radio Romania Cluj, Cluj Life, Clujul de Buzunar, Orasul Cluj.ro.

Pentru mai multe informații, vă stăm la dispoziție la adresa: Aceasta adresa de e-mail este protejata de robotii de spam, aveti nevoie de JavaScript activat pentru a o vedea și pe: www.cortina-events.ro

 
Ştiri - Naţional

Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, împreună cu partenerii săi – Academia Română Filiala Iași, Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române, și Universitatea Lucian BlagaSibiu a lansat proiectul MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală şi post-doctorală.

Proiectul se adresează unui număr de 160 de doctoranzi și cercetători postdoctorali – in regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Centru și București-Ilfov – care vor beneficia de burse de sprijinire a activității de cercetare, oportunități de mobilitate internațională, pregătire în managementul cercetării, și acces la rețeaua internațională a proiectului.

 

“Principalii indicatori formulați în proiect sunt acordarea de sprijin financiar pentru persoanele din grupul țintă, 200 de lucrări publicate în reviste indexate în baze de date internaționale, 200 de lucrări prezentate la conferințe de interes științific, obținerea a 50 de titluri de doctor, stagii de mobilitate internațională și organizarea a două școli de vară”, a declarat Ramona Apetroaiei, expert în echipa de management a proiectului.

Managerul de proiect – Leonard Orban – a subliniat faptul că, pe lângă atingerea rezultatelor asumate, proiectul își propune standarde de calitate înalte în ceea ce privește lucrările publicate și prezentate, accentuând nevoia de racordare la tendințe actuale în domeniul cercetării și la realitățile mediului de afaceri.

 

Prima etapă a proiectului presupune selectarea doctoranzilor și cercetătorilor postdoctorali din regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Centru și București-Ilfov – 120 de doctoranzi și 40 de cercetători postddoctorat, din domeniul științelor socio-economice și umaniste. Cuantumul burselor este un sprijin real și consistent pentru activitatea beneficiarilor, respectiv 1800 de lei pe lună pentru doctoranzi și 3700 de lei pe lună pentru cercetătorii postdoctorat.

 

Un următor pas în implementare este contractarea bursierilor de pe proiect și monitorizarea activității desfășurate: lucrări ştiinţifice publicate în reviste indexate în baze de date internaționale, lucrări prezentate la conferințe de interes științific și rapoarte de cercetare, asumate contractual. În plus aceștia sunt încurajați să participe la stagii de mobilitate internațională, finanțate adițional (4200 lei /lună), precum și la conferințe internaționale în spațiul UE (în valoare de 4500 lei/ conferință).

 

Proiectul MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală şi post-doctorală vine ca o continuare firească la proiectele anterior implementate de Academia Română – Filiala Cluj-Napoca.

” A fost depus în luna august 2013 și selectat pentru finanțare în luna martie 2014, și obținând cel mai mare punctaj dintr-un total de 44 proiecte depuse la nivel național. În concordanță cu obiectivele strategice ale sistemului Cercetare – Dezvoltare – Inovare din România, proiectul MINERVA contribuie la realizarea dezideratelor de performanță.” , a adăugat acad. Emil Burzo, președintele Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.

 

Sursa stire: http://www.clujulcultural.ro/proiect-de-excelenta-in-cercetarea-doctorala-si-postdoctorala-lansat-de-leonard-orban-a/

 

Facebook

Baner

Organizatia E.M.M.A.

Baner
Baner