Baner
Baner
Baner
Pentru Comunitate
Vă implicaţi în viaţa comunităţii din care faceţi parte?
 
După 20 de ani...
Mai credeţi în Democraţie?
 
Aurul nostru
Cine vreţi să exploateze aurul din România?
 
Social - Divertisment

Muzeul de Artă Cluj-Napoca în colaborare cu SC Turism Development oferă publicului un nou spaţiu cultural şi de divertisment, cafeneaua culturală & bistro La Palat. Deschisă pe durata sezonului estival în curtea interioară a muzeului, a cărui clădire reprezintă unul din cele mai importante monumente de arhitectură barocă din România, cafeneaua La Palat este unul din proiectele prin care muzeul propune diversificarea ofertei culturale a instituţiei şi atragerea unor noi categorii de public pentru programele sale specifice.

Începând cu data de 10 iulie Opera Națională din Cluj-Napoca a inaugurat aici o microstagiune estivală. Primul concert i-a avut ca protagonişti pe Marius Vlad Budoiu, directorul Operei Naţionale din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai importanţi artişti lirici ai momentului din România, alături de alt artist clujean de renume, basul Petre Burcă, pe care publicul clujean a avut ocazia să-l urmărească în grandiosul spectacol Aida susţinut de curînd în Piaţa Unirii. Cei doi solişti au fost acompaniaţi la pian de Horea Haplea.

După acest eveniment, programul va continua cu concerte de muzică clasică, pop-rock sau jazz, demonstrații de dans, spectacole de operă şi teatru, seri de stand-up comedy, prezentări de modă și expoziții. Pe lângă acestea, cafeneau culturală La Palat va oferi un meniu special, în a cărui componență sunt incluse produse culinare pentru toate gusturile, precum și băuturi răcoritoare originale pentru serile călduroase de vară.

sursa: cluj.com

 
Ştiri - Naţional

Prinul centru public de educatie privind Holocaustul va fi deschis in Romania, duminica, in timpul unui eveniment special on orasul Sighet, in locuinta ante-belica a autorului laureat cu Nobel, Elie Wiesel.



"Pivnita Holocaust" va deveni un nou element al muzeului Holocaustului, in curtea vechiului ghetou evreiesc de la Sighet, ce va servi drept centru educativ dedicat celor 13.000 de victime locale ale Holocaustului, scrie European Jewish Press.

Deschiderea este sponsorizata de Guvernul roman, orasul Sighet, Conferinta Cererilor Materiale Evreiesti impotriva Germaniei, Federatia Romana Evreiasca si Limmud FSU si este primul dintr-o serie de evenimente ce vor marca 70 de ani de la expulzarea ultimilor evrei din nordul Transilvaniei la Auschwitz.

"Sunt onorat si miscat profund ca locuinta mea iubita din Sighet a devenit un loc unde romanii si altii pot afla despre primele Holocaustului si cum a fost exterminata comunitatea evreiasca", a spus Elie Wiesel.

"Deschiderea Pivnitei Holocaust vine in continuarea eforturilor vietii mele de a ma asigura ca omenirea nu uita niciodata raul care a avut loc aici si in Europa", a mai spus acesta.

In 1944, la doua zile dupa Paste, evreii din Maramures, in nordul Transilvaniei, au fost stransi si inchisi in 13 ghetouri. In cele din urma, cei 131.639 de evrei din Maramures au fost deportati la Auschwitz-Birkenau si majoritatea au fost exterminati.

A.I.

Sursa stire: http://www.ziare.com/cultura/stiri-cultura/primul-centru-public-de-educatie-privind-holocaustul-deschis-in-romania-1298682

 
Social - Divertisment

Asociaţia Film şi Cultură Urbană, în parteneriat cu Asociaţia SHIFT – Transilvania Art Grup, lansează un apel către artiştii clujeni pentru propuneri de proiecte şi lucrări care să fie prezentate în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului Colours of Cluj.

Festivalul va avea loc în perioada 8 – 10 august 2014 şi are ca scop susţinerea şi promovarea de manifestări artistice variate şi inedite, folosind în principal spaţiul exterior şi încurajând diversitatea, dialogul şi gândirea alternativă. Astfel, Festivalul va fi gazda a numeroase evenimente culturale din domenii precum teatru, muzică, dans, arte vizuale, video, prezentate în spaţii cunoscute sau mai puţin convenţionale, toate în aer liber.

Festivalul Colours of Cluj este un festival dedicat şi realizat cu implicarea clujenilor. Festivalul este o invitaţie adresată clujenilor, o invitaţie la a revizita împreună spaţiile publice ale oraşului şi de a realiza împreună acest eveniment. Astfel, festivalul se va desfăşura la începutul lunii august, când oferta de evenimente dedicate clujenilor lipseşte din peisajul artistic local. De asemenea, festivalul va avea loc exclusiv în spaţii publice, pe străzi, în parcuri şi în pieţe, pentru a atinge categorii cât mai diferite de public. În privinţa propunerilor de evenimente, pe de o parte, Festivalul va avea ca invitaţi, în preponderenţă, artişti clujeni, iar pe de altă parte, va oferi numeroase momente participative, în care spectatorii vor fi invitaţi să ni se alăture prin ateliere creative, instalaţii interactive, scene pentru neprofesionişti şi alte asemenea întâlniri dintre public, artişti şi produse artistice create special pentru comunitatea clujeană.

Tema ediţiei din acest an este re-creează!

Artiştii clujeni sînt invitaţi să ne trimită propuneri pentru instalaţii interactive sau evenimente participative de stradă (teatru, dans etc.) sau orice alte tipuri de proiecte care se integrează în tematica şi specificul festivalului. Invitaţia din acest an se referă atât la proiecte care vor fi prezentate pe Bulevardul Eroilor (dar şi în alte spaţii asemănătoare), cât şi la proiecte create pentru o curte sau o grădină interioară din centrul Clujului (în acest sens, vă invităm să alegeţi acea curte sau grădină în care credeţi că propunerea voastră s-ar potrivi cel mai bine şi care credeţi că ar putea fi cel mai bine evidenţiată de instalaţia sau evenimentul propus de voi).

Ca durată, proiectul propus de voi ar trebui să se desfăşoare în respectivul spaţiu în toate cele 3 zile ale festivalului.

Festivalul poate acoperi costuri de maxim 1.000 RON pentru un proiect. Încurajăm propunerile de evenimente participative, creative şi cu un grad scăzut de dificultate tehnică. Un aplicant poate participa la concurs cu una sau mai multe propuneri.

Vor fi selectate 6 proiecte câştigătoare pentru Bulevardul Eroilor şi 6 proiecte câştigătoare pentru curţi şi grădini interioare din centrul Clujului.

Aplicaţiile pot fi trimise la adresa de email Aceasta adresa de e-mail este protejata de robotii de spam, aveti nevoie de JavaScript activat pentru a o vedea , până la data de 20 iulie 2014, inclusiv.

sursa: coulorsofcluj.ro

 

 
Ştiri - Naţional

Cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului de Jazz de la Gărâna, judeţul Caraş-Severin, se desfăşoară în perioada 10-13 iulie, în Poiana Lupului, şi reuneşte 70 de artişti din nouă ţări, între care SUA, Polonia, Franţa, Norvegia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Organizatorul Festivalului de Jazz de la Gărâna, Marius Giura, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că aşteaptă ca la acest eveniment să participe zilnic 10.000 de spectatori.

"Mă aştept să avem 10.000 de spectatori pe zi, dar acest lucru depinde foarte mult şi de vreme, dar şi de disponibilitatea oamenilor. În total, avem vreo 70 de artişti din nouă ţări, dar avem concerte şi în timpul zilei, la Biserica din Văliug şi la hanul La Răscruce. Am obişnuit deja publicul cu patru concerte în fiecare zi", a spus Marius Giura.

Joi, în prima zi a festivalului vor urca pe scena amplasată în aer liber în Poiana Lupului, de la ora 19.00, Adam Baldych Imaginary Quartet (Polonia), Andy Sheppard Trio Libero (Anglia, Franţa), Dave Douglas – the Riverside Quartet (SUA) şi Marius Neset Quartet.

Vineri, în cea de-a doua zi a festivalului, de la ora 11.00, la Biserica din satul Văliug vor concerta Suite Teodor Pop & Andrea Kohonicz, iar la hanul LaRăscruce, de la ora 14.00, va concerta Horia Crişovan. Seara, de la ora 19.00, vor urca pe scena în aer liber Elena Mindru Finnection (România, Finlanda), Joey Defrancesco Trio (SUA), Ulf Wakenius Band (Suedia, Danemarca) şi Arve Henriksen Band (Norvegia).

Sâmbăta, 12 iulie, Exit Oz va concerta la Biserica din satul Văliug, de la ora 11.00, iar Teodor Pop va cânta la hanul La Răscurce, de la ora 14.00. Seara, de la ora 19.00, pe scena aflată în aer liber vor concerta Tiberian/ Dahlgren/ Betsch (România, SUA), Pedro Negrescu Trio (România, Ungaria), The Crimson Projekct (SUA) şi Kimmo Pohjonen (Finlanda).

Duminică, în ultima zi a festivalului, de la ora 11.00, la Biserica din satul Văliug vor concerta Mircea Tiberian & Liviu Butoi, iar la ora 14.00 vor concerta Pedro Negrescu & Friends la hanul La Răscruce. Vor fi concerte şi seara, de la ora 19.00, pe scena aflată în aer liber în Poiana Lupului, astfel: Jazzybit (România), Mike Stern/ Bill Evans Band feat. Dennis Chambers & Tom Kennedy (SUA), Tom Harrell Colors of a Dream with Esperanza Spalding (SUA) şi Stian Westerhus (Norvegia).

Între concerte vor avea loc vernisaje şi lansări de carte.

Preţul unui bilet este de 80 de lei, iar un abonament pentru toate zilele festivalului costă 300 de lei. De asemenea, un abonament pentru trei zile de festival costă 220 de lei. Tichetele şi abonamentele se pot procura de la faţa locului.

Sursa stire: http://www.mediafax.ro/cultura-media/artisti-din-noua-tari-la-cea-de-a-xviii-a-editie-a-festivalului-de-jazz-de-la-garana-12900734

 
Ştiri - Cluj

Cluj-Napoca, 2 iulie 2014. Zece concerte, un târg cu peste o sută de expozanți, zone de relaxare și de activități pentru întreaga familie, happening-uri și surprize – acestea sunt principalele cooordonate ale celei de-a doua ediții a Jazz in the Park, festival care se va desfășura de vineri până duminică la Cluj-Napoca.

„Am încercat ca la a doua ediție a festivalului să existe mai multe activități în parc, mai bine definite, îndemnându-i astfel pe clujeni să vină și să petreacă o zi întreagă aici. Am vrut să punem în valoare și mai mult potențialul Parcului Central și să aducem împreună comunitatea”, a declarat Alin Vaida, directorul festivalului.

Programul muzical al la Jazz in the Park începe vineri cu Luz Azul, o trupă de bossa nova din Belgrad, Serbia, care susține spectacole de muzică braziliană, și continuă cu concertul extraordinar susținut de Teodora Enache și Lars Danielsson, unul dintre principalele momente așteptate de jazziști. Seara se încheie în Parcul Central cu clujenii de la Jazzybirds, trupă formată din cinci tineri cu pregătire clasică și cărora le place să experimenteze jazz.

Sâmbăta aduce pe scenă Youvenis, un proiect-manifest coordonat de prof. Dan Tohănean şi consacrat muzicii de calitate, interpretată live, și JazzyBIT, trio de jazz, latin, funk și blues. Vor încheia a doua zi de festival cei de la Moonlight Breakfast, cu o combinație de „retroelectro” și vocal de jazz și care vin împreună cu Les Ateliers Nomad, care vor realiza un spectacol cu efecte vizuale ce va îmbogăți reprezentația muzicală.

Ultima zi de festival înseamnă Loungerie II, Mara & Kult Studio Artists și un nou proiect inedit: concert acustic marca Les Elephants Bizarres. Tot duminică se va desfășura și concertul extraordinar susținut de Mélanie Pain, vocea Nouvelle Vague, la Opera Maghiară – singurul eveniment al festivalului unde accesul se realizează pe bază de bilet.

Pe lângă muzica bună, Parcul Central așteaptă vizitatorii cu o serie de activități pentru un week-end petrecut împreună cu cei dragi. Zona de relaxare va fi pregătită cu hamace, o bibliotecă adusă în parc de proiectul „Cu cărțile pe față” și o bibliotecă virtuală oferită de Vodafone. În apropiere, curioșii vor putea testa noile biciclete Pegas, dar și eBike-urile realizate de Bosch și aduse special în parc. Pentru copii sunt pregătite jocuri diverse, activități cu animatorii Fantasmagia, un atelier de ceramică și competiții de „treasure hunt” organizate de cei de la The Dungeon.

Târgul Jazz in the Park aduce în acest an peste o sută de expozanți, care vor aștepta vizitatorii cu cărți bune și obiecte vechi de artă, rochii vaporoase, bijuterii și alte obiecte lucrate de mâini iscusite. Sâmbătă, de la ora 18.30, în fața Casinoului este pregătită o prezentare de modă semnată de Călina Langa. În zona foodcourt se vor găsi variante pentru toate vârstele și gusturile, iar cei care nu vor să încheie seara prea repede vor putea continua petrecerea după concertele din parc La Cizmărie, cu jam session-uri susținute de artiștii invitați la festival.

Programat inițial pentru a se desfășura în Iulius Parc în cadrul Jazz in the Park, concursul destinat muzicienilor încă neconsacrați a fost amânat pentru luna august, când va avea loc tot sub egida Jazz in the Park. „Am avut multe răspunsuri din partea unor tineri studenți sau în curs de absolvire a facultății care ne-au solicitat schimbarea perioadei, pentru că acum sunt încă examene și licențe. Or, cum multe trupe neconsacrate sunt formate tocmai din studenți, am decis să desfășurăm concursul în luna august, pentru a le da ocazia cât mai multor artiști în devenire să participe”, a explicat Alin Vaida motivele schimbării datei pentru concurs.

Prima ediție a festivalului Jazz in the Park s-a desfășurat în perioada 21-23 iunie 2013 în Parcul Central din Cluj-Napoca. Miile de participanți au asistat la concerte instalați confortabil în hamac ori așezați pe iarbă, au vizitat târgurile vintage, de carte și antichități. Printre artiștii care au concertat se numără Otros Aires, Waldeck, Byron, Maria Răducanu, Big Dimm A’Band, Cobzality, Gabriela Costa și Alex Man, Alex Mușat&White Blues și Anne&band, alături de surprizele Răzvan Suma (violoncel), Bogdan Vaida (pian) și Magda Puskas (folk).

Jazz in the Park este un eveniment organizat de Fapte, asociație ce activează în domeniile cultural și educațional. Activitatea Fapte a început în 2006, cu organizarea de evenimente de carieră prin intermediul cărora tinerii să-și descopere vocația. A continuat apoi prin dezvoltarea mai multor proiecte culturale, menite să ofere comunităților perspective noi și să le crească în acest fel capacitatea de a lua decizii mai bine pentru toți.

Ediția 2014 a festivalului se desfășoară în perioada 4-6 iulie.

 

Sursa stire: http://cluj.com/articole/jazz-park-muzicii-ii-sta-bine-parc/

 
Nota data de utilizatori: / 5
Cu cele mai mici noteCele mai bune 
Ştiri - Naţional

Poezii ale scriitoarelor Nina Cassian şi Doina Ioanid au fost incluse într-un top internaţional al celor mai frumoase 50 de poeme de dragoste din ultimii 50 de ani, informează publicaţia britanică The Guardian.

Specialiştii în poezie de la Southbank Centre din Londra au selectat din opere scrise în ultimii 50 de ani şi nu s-au mai concentrat în realizarea acestui clasament pe opţiunile tradiţionale, precum creaţiile poetei engleze Barrett Browning şi cele ale lui William Shakespeare, considerat cel mai mare scriitor al literaturii engleze.

Scriitorii din acest top au fost aleşi din 30 de ţări, de la Sfânta Lucia până la Kurdistanul irakian, iar în lista celor mai frumoase poeme a fost inclusă şi România, graţie poetelor Nina Cassian şi Doina Ioanid.

Astfel, "The Yellow Dog/ Câinele galben", de Doina Ioanid, şi "Lady of Miracles/ Donna miraculata", de Nina Cassian, se numără printre cele mai frumoase 50 de poezii de dragoste din ultimii 50 de ani.

Versiunea în limba engleză a poemului Doinei Ioanid, "The Yellow Dog" (în traducerea lui Florin Bican), este următoarea: "Heart in hand I've been walking all over the city, treading the first snow of the year under my feet. And my heart, sprinkled with wine and with vinegar, went on rotting away to the beat of my years - all thirty and seven of them - while the magpies assembled on the drummer-boy's shoulder. Bones alone couldn't save me. Nor could your name, Argentina, you, Land of Promise. Only a big yellow dog had mercy on me - humbly walked up to me and ate up my heart, taking his time. Then he left, moving away towards the horizon like an enormous sun flower".

În limba română, poemul "Câinele galben" a apărut în volumul "Ritmuri de îmblînzit aricioaica" (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2010), după cum a declarat joi, pentru MEDIAFAX, Doina Ioanid.

"Câinele galben": "Cu inima în mînă, am mers prin oraş, păşind pe prima zăpadă din anul ăsta. Şi inima mea, stropită cu vin şi oţet, continua să putrezească în ritmul celor 37 de ani, în timp ce coţofenele se adunau pe umărul toboşarului. Oasele singure nu mă puteau salva. Nici numele tău, Argentina, pămînt al făgăduinţei. Numai un cîine mare şi galben s-a îndurat de mine, a venit spăşit şi mi-a mîncat inima, fără grabă. Apoi a plecat, s-a îndepărtat spre orizont ca o imensă floarea-soarelui".

Pe de altă parte, versiunea în limba engleză a poeziei "Lady of Miracles" de Nina Cassian (cu o traducere semnată de Laura Schiff) este următoarea: "Since you walked out on me/ I’m getting lovelier by the hour./ I glow like a corpse in the dark. / No one sees how round and sharp / my eyes have grown / how my carcass looks like a glass urn, / how I hold up things in the rags of my hands, / the way I can stand though crippled by lust. / No, there’s just your cruelty circling / my head like a bright rotting halo".

În limba română, poezia Ninei Cassian a apărut cu titlul "Donna miraculata", în volumul "Ambitus", publicat în anul 1969, la Editura pentru Literatură, după cum a declarat joi, pentru MEDIAFAX, poetul Florin Iaru.

"Donna miraculata": "De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă / ca hoitul luminând în întuneric. / Nu mi se mai observă fragila mea carcasă, / nici ochiul devenit mai fix şi sferic, // nici zdreanţa mâinilor pe obiecte, / nici mersul, inutil desfigurat de jind, / - ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte, / ca nimbul putregaiului sclipind".

Echipa de la Southbank Centre din Londra a lucrat la clasament în ultimul an, considerând acest top "o adevărată selecţie internaţională şi diversă din punct de vedere stilistic" a celor mai bune 50 de poeme din ultimii 50 de ani.

În clasament sunt incluşi şi scriitori tineri, precum poeta Warsan Shire, dar şi autori consacraţi, precum Chinua Achebe şi Ted Hughes.

"A fost greu să fim constrânşi noi înşine la (a alege, n.r.) doar 50 de poeme, dar consider că am venit cu o ofertă minunat de bogată şi variată a unora dintre cele mai frumoase poezii de dragoste din lume", a declarat scriitorul James Runcie, care a făcut parte din echipa de selecţie, fiind citat de publicaţia britanică The Guardian.

Poeziile vor fi citite pe 20 iulie, la Londra, la ceea ce specialiştii de la Southbank Centre se aşteaptă a fi "un eveniment fără precedent". În cadrul manifestării, 50 de persoane, de la actori la poeţi, vor recita câte un poem din acest top.

Evenimentul face parte din Festivalul Dragostei (Festival of Love), dar şi din Festivalul Internaţional al Poeziei (Poetry International festival), acesta din urmă fiind înfiinţat de Ted Hughes, în 1967.

Nina Cassian (Renée Annie Cassian) s-a născut pe 27 noiembrie 1924, la Galaţi, şi a fost poetă, eseistă şi traducătoare.

Considerată a fi una din marile seducătoare ale literaturii române, Nina Cassian a fost "muza lui Ion Barbu", fiind iubită şi de alţi scriitori celebri, între care Marin Preda. Nina Cassian a decedat pe 15 aprilie 2014, la New York, la vârsta de 89 de ani.

În 1969, Cassian a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România.

În 1985, Nina Cassian a fost invitată în Statele Unite ale Americii ca "visiting professor", în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University. După numai o lună, ea a aflat de arestarea şi uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiaţi. Gheorghe Ursu, care a fost arestat de Securitate, ţinea un jurnal ce conţinea câteva poezii scrise de Nina Cassian, în care aceasta satiriza regimul comunist. Securitatea a considerat aceste poeme ca fiind "subversive". Aflând toate acestea, scriitoarea a luat hotărârea de a rămâne în SUA. Imediat, apartamentul său din România a fost confiscat, iar cărţile i-au fost interzise şi retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceauşescu.

În Marea Britanie i-a apărut volumul de versuri "Call Yourself Alive", iar, în Statele Unite, "Life Sentence", traduceri reuşite ale volumelor din ţară, precum şi volumele inedite "Take My Word for It!", "Blue Apple" şi "Lady of Miracles", care s-au bucurat de succes.

În noiembrie 2008, poeta a revenit în România pentru a-şi lansa volumele "Confidenţe fictive" - proză şi "Spectacol în aer liber"- antologie de poezie. De asemenea, în mai 2010, scriitoarea Nina Cassian şi-a lansat la Bucureşti cartea pentru copii "Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru şi alte poezii".

Pe de altă parte, Doina Ioanid s-a născut pe 24 decembrie 1968, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti în 1995 şi cursurile de Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a aceleiaşi universităţi, în 1998.

A debutat cu un volum de poeme în proză, "Duduca de marţipan", în anul 2000, după care au urmat volumele "E vremea să porţi cercei" (2001), "Cartea burţilor şi a singurătăţii" (2003), "Poeme de trecere" (2005) şi "Ritmuri de îmblînzit aricioaica" (2010), conform site-ului poetryinternationalweb.net.

Sursa stire: http://www.mediafax.ro/cultura-media/poezii-de-nina-cassian-si-doina-ioanid-intr-un-top-international-al-celor-mai-frumoase-50-de-poeme-12884418

 
Ştiri - Cluj-Napoca

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, va fi prezent duminică, 29 iunie, în localitatea clujeană Vlaha, la ceremonia de inaugurare a parcului artistic în aer liber Arkhai. Evenimentul va avea loc începând cu ora 16:00.

Arkhai Sculpture Park a fost înfiinţat în 2008 de către artistul vizual clujean Ernő Bartha, iar evenimentul de duminică este primul pas spre transformarea parcului într-un centru cultural de anvergură.

Parcul se întinde pe un hectar, iar pe suprafaţa lui sunt amplasate sculpturi monumentale din fân. În prezent, parcul Arkhai funcţionează ca expoziţie permanentă de sculpturi şi club de film.

Spaţiul a găzduit în ultimii ani evenimente organizate în colaborare cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) – anual, invitaţii speciali ai festivalului au vizitat parcul.

La Arkhai au avut loc, de asemenea, evenimente destinate copiilor şi tinerilor, o expoziţie de câini, precum şi degustări de vin.

Inaugurarea oficială de duminică este un prim pas spre realizarea obiectivelor artistului Ernő Bartha în ceea ce priveşte viitorul parcului Arkhai:

● construirea unui atelier pentru artişti

● construirea unei galerii de artă contemporană

● amenajarea unei pensiuni pentru artişti

● Green Theater – centru pentru concerte în aer liber, spectacole alternative de teatru, performance-uri (capacitate de 150-200 de locuri)

● tabere de creaţie pentru artişti plastici

● seri tematice cu invitaţi

● ceremonii de premiere (Premiul Arkhai Sculpture Park)

● expoziţii şi târguri de artă plastică

● programe pentru petrecerea timpului liber

● team-building

Prin intermediul evenimentului de duminică se doreşte găsirea de posibili parteneri care pot contribui (financiar şi/sau prin alte modalităţi) la dezvoltarea proiectului.

 

“Doresc să împart această lume pe care am creat-o cu toţi cei care îşi doresc, pentru a ne bucura de ea şi pentru a o transmite ca moştenire generaţiilor viitoare. În această oază de linişte, vizitatorul se întâlneşte cu arta şi natura, în armonie totală”, a spus artistul Ernő Bartha.

Despre Ernő Bartha:

 

este unul dintre cei mai pitoreşti artişti plastici din România, recunoscut pe plan naţional şi internaţional, cu zeci de expoziţii în România, Ungaria, Franţa, Serbia, Italia şi Anglia (Nature in the City, sculpturile în fân ca parte a Olimpiadei Culturale din Londra, 2012).

este cunoscut şi ca fondator al barului şi spaţiului cultural alternativ Music Pub, unde timp de zece ani a organizat peste 800 de evenimente culturale (festivaluri internaţionale de jazz, concerte, spectacole de teatru, expoziţii arte plastice, carnavaluri, etc). Music Pub a fost unul dintre spaţiile culturale cu o importantă rezonanţă emoţională în comunitatea clujeană.

Vlaha se situează la 20 de kilometri de Cluj-Napoca (ieşirea prin Floreşti), iar adresa Arkhai Sculpture Park este strada Principală nr. 442.

 

Sursa stire: http://www.clujulcultural.ro/ministrul-culturii-inaugureaza-un-parc-artistic-intr-un-sat-clujean/

 
Ştiri - Naţional

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel este cunoscut in popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23). Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli.

Vechimea Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Primele marturii despre Postul Apostolilor Petru si Pavel le avem din secolul al IV lea, in Constitutiile Apostolice. Mai tarziu vom gasi informatii despre acest post la Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului si Leon cel Mare. Potrivit cercetatorilor, acest post era tinut la inceput numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a extins si la credinciosi.

Durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel nu are o durata fixa, deoarece inceputul lui este in functie de data variabila a Sfintelor Pasti. Anul acesta postul incepe luni, 16 iunie si tine pana in ziua de 29 iunie.

Acest post incepe intotdeauna in lunea dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminica dupa Rusalii - Pogorarea Sfantului Duh. Tinand seama ca mentinem Pascalia calendarului neindreptat, Sfintele Pasti se pot sarbatori intre 4 aprilie si 8 mai.  Astfel, se poate intampla ca Duminica Tuturor Sfintior sa fie dupa 29 iunie si Postul Sfintilor Petru si Pavel sa se desfiinteze. Asa s-a intamplat in anii 1945 si 1956, cand Invierea a fost praznuita pe 6 mai. In cele doua cazuri, Sfantul Sinod a hotarat sa se tina trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli. O situatie similara am avut si in anul 1983, cand am sarbatorit Sfintele Pasti pe 8 mai, iar Postul  Sfintilor Apostoli Petru si Pavel a fost numai de doua zile, 27-28 iunie.

Regula spre a afla durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Pentru a afla durata Postului Sampetrului din orice an, se foloseste urmatoarea regula: cate zile sunt de la data Invierii (inclusiv) din anul respectiv pana la 3 mai, atatea zile tine postul.

Dezlegare la peste in Postul Sfintilor Petru si Pavel

In Postul Sfintilor Petru si Pavel, sambata si duminica se mananca peste. Avem dezlegarea la peste si pe 24 iunie, atunci cand sarbatorim Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Dezlegarea la peste avem si luni, marti si joi, numai daca in aceste zile praznuim un sfant cu doxologie mare si cu cruce neagra in calendar. Cand o astfel de sarbatoare cade miercuri sau vineri se dezleaga la untdelemn si vin. Daca sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peste, vin si ulei.

 

Sursa stire: http://www.crestinortodox.ro/post/postul-sfintilor-apostoli-petru-pavel-70610.html

 
Ştiri - Naţional

Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară“, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi este începutul verii. Ziua de Sânziene este considerată sfântă, ea trebuie să fie respectată, nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. În această zi, sunt întâlnite diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. „Du-te, lună, vino, soare/ că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite/ zac sub hornuri azvârlite, Hai, frumoaselor, ce staţi,/ zâne să nu rămâneţi! Că venim după peţit,/ până nu v-aţi răzgândit!“, strigă băieţii satului în seara de Sânziene, la porţile fetelor nemăritate.

Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii, care începe chiar în această zi. În multe zone din ţară, se aprind focuri pe dealuri în noaptea luminată. Flăcăii se strâng seara în jurul rugurilor aprinse, învârtesc făcliile şi strigă: „Du-te soare, vino lună,/ Sânzienele îmbună, Să le crească floarea-floare,/ galbenă, mirositoare, Fetele să o adune, să le aşeze în cunune, Să le prinda-n pălărie,/ struţuri pentru cununie, Boabele să le răstească,/ până-n toamnă să nuntească“!.

Tot flăcăii, spre dimineaţă, umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat: „Du-te lună, vino soare,/ Că tragem la-nsurătoare,/ Cununile neursite,/ Zac sub hornuri azvârlite,/ Hai frumoaselor ce staţi,/ Zâne vreţi să rămâneţi,/ Că venim după peţit,/ Până nu v-aţi răzgândit.“ O altă strigare pe care o mai foloseau băieţii, dar prin preajma caselor unde locuiau fetele care nu prea erau pe placul lor era: „Toate slutele-s grăbite,/Toate vor să se mărite,/Cu-alde unii dintre noi,/ Feciori mândri, vai de noi,/ Că la nuntă ştim hori,/La praznice ştim prânzi,/ Şi la dragoşti şi mai şi...“

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi Amuţitul Cucului. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară, când este sărbătorită Bunei Vestiri, sau Blagoveşteniea, până la solstiţiul de vară sau de sânziene, sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie. Se spune în popor că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Se spune că în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene. Noaptea de Sânziene este cea în care pot fi descoperite comorile ascunse, acum răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.

În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Tot în ziua de Sânziene au loc bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Olt, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa) şi, cel mai cunoscut, Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

Florile de sânziene, nelipsite în această zi

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, era un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură.

Florile de sânziene erau puse sub pernă de tinerele fete, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri de mijloc la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei de Sfântul Ioan. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.

Jocul Drăgaicei şi al soarelui la amiază

În mitologia folclorică românească, există sânzienele sau drăgaicele, care sunt personaje mitice nocturne. Faţă de iele şi rusalii, sânzienele sau drăgaicele sunt binevoitoare faţă de om, ajută la rodirea plantelor şi copacilor, a vieţuitoarelor în general. Totuşi, sânzienele se răzbunau amarnic dacă ziua nu le era respectată.

Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobesc şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. Uneori, drăgaicele plimbă hora lor pe la unele case din sat, mai ales pe la casele plugarilor vrednici. Fetele poartă o cruce înaltă, ce se mai cheamă şi „Steagul Dragaicei“. El este confecţionat dintr-o prăjină înaltă de doi-trei metri, care are la capăt o cruce împodobită cu flori de sânziene, pelin, spice de grâu.

În tradiţia populară, se credea că o dată cu drăgaicele juca şi soarele la amiază, astfel că el stă mai mult pe cer decât de obicei. Dimitrie Cantemir relata, în „Descrierea Moldovei“, că ţăranii „cred că în ziua în care se prăznuieşte acest sfânt (n.r. Ioan Botezătorul), soarele nu-şi străbate drumul său drept, ci într-o linie tremurată. De aceea, toţi ţăranii moldoveni se scoală în acea zi înaintea zorilor şi privesc cu ochi mari răsăritul soarelui. Şi cum ochiul nu suferă prea mult această lumină şi, din pricina ei, începe să se zdruncine şi să tremure, ei pun pe seama soarelui tremuratura pe care o simt în ochi şi se întorc voioşi acasă, după ce au făcut această încercare“.

▲ Sânzienele: o sărbătoare solară a bucuriei

La fiecare sfârşit de iunie românii aşteaptă cu mare bucurie două sărbători: Sânzienele şi Sânpetru de vară, după cum a precizat etnologul Marcel Lutic (foto) de la Muzeul Etnografic al Moldovei. „Ambele sărbători fac parte dintr-un scurt ciclu de renovare rituală a timpului, nu întâmplător aflându-se în preajma solstiţiului de vară, una din cumpenele prin care trece, personificat desigur, anul născut în noaptea Sfântului Vasile“.

Astfel, după cum a menţionat Marcel Lutic, „sub numele «sânziene» se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de «harnice» în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica“.

Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, aici, cel mai adesea, jucând. „Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc“, a menţionat muzeograful Marcel Lutic.

În preajma Sânzienelor abundă practicile premaritale, fetele mari având şi ele obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Astfel, „cununa rămasă pe acoperiş era un motiv de mare bucurie pentru fata care o arunca, aceasta aşteptându-se la un măritiş grabnic, poate chiar în acel an. Cununa căzută era aruncată încă de câteva ori, pentru ca fata măcar să ştie câţi ani are de aşteptat! Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei, fata venind să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Emoţionată, ducea cununa în ocolul vitelor, aici, cu ochii închişi, dând-o de mâncare unei vite. Se spune că după cum arăta această vită, aşa urma să arate şi viitorul soţ!“, a spus Marcel Lutic. Altă practică specifică nopţii de Sânziene întâlnită la fetele de măritat era să îşi pună sânziene sub pernă, acest fapt atrăgând, după cum se spunea, visarea ursitului. „Dacă nici aşa nu le apărea ursitul, atunci, a doua zi, spre a fi măcar privite, fetele îşi prindeau buchete de sânziene în păr sau le puneau în sân!“, a adăugat Marcel Lutic.

În dimineaţa zilei de 24 iunie, a Sânzienelor, multe fete obişnuiau să se scalde în rouă. „Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efectul scontat trebuiau respectate anumite condiţii“, atrage atenţia Marcel Lutic, care a adăugat că „în zori, din locuri necălcate, babele strângeau roua sânzienelor într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuiau să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, despre cine se spăla cu rouă se spunea că va fi sănătos şi drăgăstos peste an“.

De asemenea, alte fete obişnuiau ca în timpul zilei, considerată ca fiind o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special iubirii.

Şi alte practici erau întâlnite în această zi a Sânzienelor, precum aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită „făclia de Sânziene“, care, alături de alte caracteristici specifice Sânzienelor, „ne îndreptăţesc să considerăm această sărbătoare drept una a Soarelui. Nu întâmplător, se spune că astrul zilei se află acum la «o mare răscruce», în dimineaţa Sânzienelor, soarele spălându-şi faţa, jucându-se pentru câteva clipe şi apoi odihnindu-se“, a spus Marcel Lutic.

Sursa stire: http://ziarullumina.ro/traditii/sanzienele-sarbatoarea-de-la-cumpana-anului

 
Ştiri - Cluj-Napoca

În articolul de față dorim să-ți prezentăm un exemplu de implicare socială, să-ți demonstrăm cât de simplu te poți implica în viața semenilor tăi. Soluțiile sunt aproape de noi toți ne trebuie un pic de voință. Exemplul pe care-l propunem este un model de implicare în comunitatea rurală iar publicul țintă sunt copiii de vârstă școlară din ciclul primar.

Cât de important este să oferi copiilor libertatea în exprimare știm cu toții. Există multe metode și instrumente pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi. Alegerea celor mai creative soluții este deopotrivă datoria dascălilor, a părinților, a celor care lucrează cu copiii.

Caravana cu povești este un proiect care a reușit să aducă copiilor de la țară șansa de a experimenta o altă abordare a lumii poveștilor prin atelierele de lectură și scriere creativă desfășurate în școală. Atelierele au fost oferite voluntar de grupul de inițiativă Atelier de scriere creativă. Totul a fost posibil datorită implcării financiare din partea unui grup de donatori inimoși din Cluj-Napoca și a unor părinți responsabili care au donat cărți pentru bibliotecile școlilor.

 

Ideea că poveștile au gust a fost una dintre cele mai îndrăgite de către copii, finalul fiecarui atelier fiind punctat cu o mică degustare.

 

Se poate spune că nu e nevoie de foarte mult să faci copiii să se simtă bine, să fie implicați, valorizați. Este doar o chestiune de abordare până la urmă, de disponibiltate.

Cel mai important lucru s-a realizat: poveștile au ajuns la copiii de la țară într-o formulă originală în care creativitatea fiecăruia a fost pusă la treabă, exprimarea liberă a gândurilor, emoțiilor, nu a avut granițe iar jocul, cea mai simplă și la îndemână metodă de lucru, a fost prezent de fiecare dată.

 

Cu siguranță această experiență va rămâne în timp și va face parte din amintirile frumoase ale copilăriei. Multe povești frumoase vor face fericiți și alți copii de-acum încolo, pentru că acest proiect va continua.

Fiecare dintre noi putem să devenim la un moment dat un factor de schimbare, putem să acționăm pentru un scop umanitar, social în care credem cu tărie. Vă dorim să găsiți și să simțiți acel moment.

Dacă cunoașteți și alte exemple de implicare socială le puteți trimite pe adresa asociației.

 

 

Facebook

Baner

Organizatia E.M.M.A.

Baner
Baner