Baner
Baner
Baner
Pentru Comunitate
Vă implicaţi în viaţa comunităţii din care faceţi parte?
 
După 20 de ani...
Mai credeţi în Democraţie?
 
Aurul nostru
Cine vreţi să exploateze aurul din România?
 
Ştiri - Cluj-Napoca

Pe data de 5 iulie 2014 opera clujeană își va împlini unul dintre cele mai ambițioase planuri, acela de a realiza un spectacol în aer liber, un spectacol dedicat tuturor clujenilor.

Acest proiect se dorește a fi unul deschizător de drumuri, care inițiază o serie de producții anuale ale instituției noastre, realizate în aer liber, ce doresc să contribuie la consolidarea statutului de capitală culturală a cetății clujene dar și la dezvoltarea publicului de operă.

Plecând de la notorietatea titlului, dar și de la considerentul istoric ce leagă această operă verdiană de teatrul nostru liric, directorul Marius Vlad Budoiu a ales să ofere comunității clujene.

AIDA,
de Giuseppe Verdi

o superproducţie în aer liber,
realizată Sâmbătă, 5 iulie 2014, în Piaţa UNIRII din Cluj-Napoca!

Pentru a stabili o legătură și mai strânsă cu cetățenii Clujului, cei ce vor fi în fapt beneficiarii acestui produs artistic, am dorit să creăm o oportunitate pentru aceia care doresc să se implice în realizarea acestui spectacol; așa s-a născut

șansa de a fi actor!

Șansa de a fi actor se traduce într-o extindere a proiectului ce va asigura AIDEI monumentalitatea binemeritată, oferind în același timp ocazia unică de a face figurație-voluntară celor 500 de clujeni, care vor deveni astfel parte integrantă a acestui proiect.

Sursa articol: http://operacluj.ro/noutati/nou_aida14.html

 
Informaţii utile - Diverse

Aproape de Cluj

Vremea de-afară ne îndeamnă la drumeții, excursii, ieșiri în aer liber. Dacă nu aveți foarte mult timp la dispoziție, vă propunem o drumeție de o zi la Castelul Banffy din Bonțida și împrejurimi: cetatea de la Dăbâca, herghelia de cai de la Jucu.

La Jucu de Jos se poate vizita Biserica Ortodoxă, supranumită Albastru de Jucu datorită picturii albastre din interior. Din serele din apropiere puteți achiziționa arbuști, flori, plante ornamentale pentru grădină și casă.

Opriți-vă la herghelia de cai din Jucu, mai ales dacă sunteți iubitori de cai și doriți să oferiți copiilor câteva momente de neuitat. Instructorii de echitație va vor da o mână de ajutor.

Despre castelul de la Bonțida cu siguranță știți multe lucruri iar dacă nu ați reușit să-l vizitați încă, e momentul s-o faceți. Dacă prințul moștenitor al Marii Britanii, Charles s-a oprit aici și, mai mult decât atât, s-a hotărât să ofere finanțare pentru restaurare înseamnă că merită. Castelul se mai numește și „micul Versailles al Tarnsilvaniei”. Aici puteți savura o cafea, o înghețată sau o prăjitură la Cafeneaua din curtea castelului sau pur și simplu să vă bucurați de momente de liniște și o scurtă întoarcere în timp.

În drum spre Dăbâca, la Luna de Jos la 2 km de șoseaua europeană, puteți fotografia foișorul de vânătoare al Castelului Teleky iar de pe zidurile cetății Dăbâca puteți face apel la imaginație și să vă întoarceți cu o mie de ani în urmă pentru a simți aerul cavalerilor.

sursa: cluj.com

 
Informaţii utile - Diverse

Ne-am propus sa facem cateva opriri “la doi pasi de Cluj”. Azi vom poposi in Gherla, capitala armenilor in exil.

Cei care raman pe mai multe zile pot sa viziteze si imprejurimile Gherlei, salba de lacuri de la Taga, Geaca, Catina supranumita Delta Ardelenilor, Manastirea de la Nicula, rezervatia de stuf de la Sic, Castelul Kornish de la Manastirea.Vizitarea orasului Gherla, pentru iubitorii de monumente si cladiri construite in epoca barocului ardelean este una de-a dreptul fabuloasa. La propriu, la fiecare metru te intalnesti cu marturiile gloriei armenilor de altadata. Considerata adevarata capitala a armenilor in exil, Gherla ofera calatorului zeci de biserici si sute de cladiri in care istoria respira la tot pasul. Parcul central ofera trecatorului un binemeritat repaos, unde copii pot sa hraneasca nenumaratele veverite. Restaurantele cochete si pensiunile primitoare isi primesc cu bratele deschise clientii care ziua pot sa mearga la baile sarata cu apa calda, unde pot beneficia si de tratament, iar amatorii de inot au la dispozitie un mare bazin in parcul central. Seara poti merge la bowling cu prietenii, sau sa alegi una din multele terase. Obiective turistice din zona:

Muzeul Cardinal Iuliu Hossu

Muzeul icoanelor pictate pe sticla

Muzeul de istorie Gherla

Biserica ortodoxa Sfantul Ioan Botezatorul

Catedrala ortodoxa Intrarea Maicii Domnului in biserica

Manastirea Sfantul Anton de Padova

Manastirea franciscana si biserica Manastirii catolice Sfantul Petrude Alcantara

Biserica Sfantul SolomonCatedrala armeano-catolica Sfanta Treime





 

sursa: cluj.com; Transilvania All Inclusive

 
Ştiri - Naţional

Klaus Iohannis, primarul municipiului Sibiu, și Constantin Chiriac, președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, vor inaugura sâmbătă, 14 iunie, ora 18:00, șapte noi stele pe Aleea Celebrităților din Sibiu.

Aleea Celebrităților de la Sibiu (Sibiu Walk of Fame) este un proiect inițiat de Primăria Municipiului Sibiu și se constituie într-o recunoaștere publică a meritelor celor mai importante personalități care au contribuit la dezvoltarea fenomenului cultural de la Sibiu. Inaugurată anul trecut în cadrul celei de-a XX-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Aleea Celebrităților a fost amenajată în Parcul Cetății și este gândită ca un tribut adus realizărilor în domeniul cultural și artistic din Sibiu sau în legătură cu acesta. Sibiul a fost o cetate medievală care nu a putut fi cucerită. Aleea Celebrităţilor a fost amenajată în Parcul Cetăţii din municipiu, aflat în imediata apropiere a Sălii Thalia, primul teatru construit pe actualul teritoriu al României (1788), şi de-a lungul zidului de apărare al vechii cetăţi a orașului.

Cele șapte stele acordate în cadrul celei de-a XXI-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu vor fi oferite lui Martin Hochmeister (post mortem), Radu Stanca (post mortem), Peter Brook, Lev Dodin, Peter Stein, Krystian Lupa și Gigi Căciuleanu. „Aceștia vor deveni simbolic oameni ai cetății.” a declarat Constantin Chiriac.

Fondator al primei biblioteci publice, al primei reviste de teatru şi al primelor ziare, reviste şi gazete din Sibiu, Martin Hochmeister primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor în semn de respect pentru construcţia primului teatru de pe teritoriul actual al României, la 1788, în Sibiu. Stea oferită de: Henkel.

Patronul spiritual al Teatrului Naţional din Sibiu, Radu Stanca este creatorul noului Teatru din Sibiu în secolul al XX-lea. Primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru opera sa dramatică, pentru activitatea de actor, regizor, poet, eseist şi animator cultural, precum şi ca lider al Cercului literar de la Sibiu. Stea oferită de: Banca Comercială Carpatica.

Creator al International Centre for Theatre Research, regizorul Peter Brook primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru uimitoarea sa capacitate de a reforma gândirea şi creaţia teatrală a lumii în ultimii 70 de ani. Stea oferită de: BRD Groupe Société Générale.

Legendă a teatrului rus, personalitate care a uimit şi continuă să uimească lumea, Lev Dodin primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru creaţia sa, Maly Drama Theatre – Theatre of Europe, pentru inegalabilele sale spectacole şi pentru generaţiile de actori şi regizori pe care i-a format. Stea oferită de: Raiffeisen Bank.

Unul dintre cei mai aclamaţi regizori de teatru din operă din lume, creatorul fenomenului Schaubühne, regizorul Peter Stein primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru felul unic în care a regândit arta regiei de teatru şi operă la final de veac şi început de mileniu. Stea oferită de: Institutul Cultural Român (ICR).

Regizorul Krystian Lupa primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor, pentru vocea sa unică în teatrul polonez şi mondial, pentru creaţiile sale care au impus în lume Teatrul de Artă. Stea oferită de: Adam Mickiewicz Institute.

Director al Centrului Naţional Coregrafic din Rennes, creatorul Companiei Studioul de Dans Contemporan la Grand Théâtre de Nancy, director artistic al Baletului Naţional din Chile, creator de spectacole, cap de afiş la Paris, Moscova, Montevideo, Tel Aviv, Santiago, Cardiff, Hamburg și Roma, Gigi Căciuleanu primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru unicitatea creaţiei sale în lumea dansului şi teatrului, ce stă sub semnul muzicii şi al poeziei. Stea oferită de: JTI.

Primele șase stele au fost acordate anul trecut unor personalități ca George Banu (om de teatru), Eugenio Barba (regizor), Declan Donnellan (regizor), Nakamura Kanzaburo XVIII (actor kabuki, post mortem), Ariane Mnouchkine (regizor) și Silviu Purcărete (regizor).

Ceremonia de dezvelire a stelelor din Parcul Cetății va fi urmată, la ora 21:00, de o gală organizată la Sala Thalia. Evenimentul aduce pe scenă personalităţile distinse cu o stea pe Aleea Celebrităţilor, dar și patru premii speciale ce vor fi comunicate ca o surpriză în timpul evenimentului. Primele două premii speciale vor fi acordate în semn de excelență pentru activitatea profesională a unui actor (premiul special Virgil Flonda) şi a unui regizor, (premiul special Iulian Vișa). Organizatorii vor acorda, de asemenea, două premii speciale pentru doi sponsori, care au acordat un sprijin considerabil în realizarea acestei ediţii.

 

Sursa stire: http://www.sibfest.ro/stiri/sapte-noi-stele-pe-aleea-celebritatilor-de-la-sibiu

 
Social - Divertisment

Sibiul a devenit centrul cultural al lumii teatrului. Cea de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu a început în data de 6 iunie și se va desfășura până la data de 15 iunie. Programul acestui festival aduce în fața publicului bucuria spectacolelor de stradă, producțiile unora dintre cele mai bine cotate companii de teatru și dans din lume, concerte dintre cele mai explozive, dar și o serie de evenimente speciale ca lansările de carte și spectacolele lectură. Tema ediţiei din acest an a festivalului este "Unicitate în diversitate".

Teatrul Național Cluj-Napoca, participă la Festivalul de Teatru de la Sibiu cu spectacolul ''Sânziana și Pepelea'' de Vasile Alecsandri, regia Alexandru Dabija. Reprezentația va avea loc duminică, 15 iunie, ora 21,00 la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu.

Spectacolul Sânziana și Pepelea a fost laureat la Festivalul Comediei Românești de la București din acest an cu Premiul special pentru muzică, pentru Ada Milea și Anca Hanu și Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar, pentru Ionuț Caras, pentru rolurile ’’Zmeul’’ și ‘’Baba Anica’’.


„Sibiul, asemeni Avignonului sau Nancyului odinioară, devine un oraş care se consumă, care se dăruie, care îşi pierde liniştea o saptămână pentru a adopta logica extremă a ceremoniilor urbane. În acest spaţiu al ordinii, balamucul devine un pasager regim cotidian. În română, toate cuvintele legate de dezordine sunt de origine turcă, semn că noi aparţinem în parte şi acestui orient festiv a cărui amintire limba o prezervă. Sibiul devine balcanic pe durata festivalului!”, a declarat George Banu, membru în boardul artistic al Festivalului.

„Cele mai importante investiţii pe care le-am făcut de-a lungul acestor ani au fost în oameni şi în calitate. De la echipa cu care lucrezi la partenerii pe care ţi-i alegi şi culminând cu crearea noului public – au fost obiective de la care nu ne-am abătut. Acum introduc în ecuaţie cel mai important deziderat care a dat credibilitate tuturor acţiunilor pe care le-am întreprins: calitatea. Fără ea nu ai cum să faci diferenţa, nu poţi să faci salturi, să arzi etape fără pericolul căderii. Calitatea echipei, a actului artistic, a proiectelor şi programului, a partenerilor, a opţiunilor şi asocierilor, a dialogului cu tine, cu echipa şi cu toţi partenerii pe care îi ai sunt tot atâtea deziderate de care ne îngrijim zi de zi.”, a declarat Constantin Chiriac, președintele Festivalului.

Sursa: http://www.hotnews.ro

 
Ştiri - Cluj-Napoca

Bazinul Fizeșului, descrie o zonă din câmpia Transilvaniei, una dintre rezervațiiile naturale care este protejată prin lanțul de rezervații european Natura 2000. Acesta reunește zone umede, lacuri și adăpostește a doua cea mai mare întindere de stuf din țară, după cea din Delta Dunării.

Deși mulți dintre noi, românii, poate nici nu știm de existența acestui loc, mulți turiștistrăini vin în fiecare an în Sic, să se bucure de minunăția locului. Stufărișul de la Sic și de la Țaga, lacul Știucilor sunt câteva din obiectivele ce merită văzute din zona Fizeșului. O zi petrecută pe dealuri, pe pontonul din mijlocul stufului și pe malul lacurilor este destul pentru a-ți încărca complet bateriile și pentru a uita de tot stresul și agitația din orașe. Aici, parcă timpul s-a oprit în loc. Sicanii poartă și azi, în fiecare zi, portul lor caracteristic, unic în România și extrem de frumos. Rochii de culoarea foculului,  cămăși bufante și cizme brodate cu flori încântă privirile oricui vizitează satul, fie și într-o zi obșnuită de miercuri.

Din Sic, cobori spre stufăriș, pe poteca din mijlocul lui, unde toți tinerii căsătoriți din zonă își spun cele mai frumoase cuvinte, unde pe un kilometru de podeț respiri natură și realizezi că traiești pentru multe lucruri, dar prea puțin pentru natură. Aceasta este una din puținele zone umede care adăpostește și o diversitate impresionantă de păsări, protejate la nivel modial. Cândva trăiau chiar și pelicani aici în Delta Clujului.

Lacul Știucilor, situat în comuna Fizeșul Gherlii, o altă rezervație protejată cu un caracter aparte. Este singurul lac natural din Transilvania care nu este folosit pentru piscicultură, totodată fiind și cel mai adânc lac dulce din zonă. Și aici stuful te învăluie de pe marginea lacului, pe o suprafață de peste 100 de hectare. Caracteristic pentru acest lac, este prezența insulelor plutitoare de stuf, care nu se mai găsesc decât în Deltă. Și aici zona mustește de viața animalelor și a păsărilor pentru care stuful este casă și loc de întâlnire. Pentru zoologi și biologi, aceste zone reprezintă un loc perfect pentru observația viețuitoarelor.

Însă nu doar cei care cunosc natura sunt bineveniți aici,  ci toți care știu să o îngrijească și să îi respire frumusețea, să îi admire unicitatea și să se bucure de tot ce poate ea să ne oferă....și încă ceva în plus!

Sursa foto: Teodora Neagu, Adrian Petrisor

 
Social - Diverse

Obiceiurile și tradițiile fac parte de secole din viaţa satului şi au în nume un sunet arhaic care ne face să ne gândim la ele ca la nişte obiceiuri vii cândva, azi rămase doar amintire. Şi totuşi...Unele dintre aceste tradiţii populare româneşti trăiesc şi azi, în ciuda asaltului nivelator al civilizaţiei contemporane. Modernizarea se face simţită, ici-colo – de pildă, în portul fetelor care, la sărbători, îmbină straiele populare cu pantofi la modă - dar tradiţia rezistă. Evenimentele mari şi mici ale vieţii, munca şi căsătoria, credinţele religioase, creştine sau precreştine, dau sens acestor obiceiuri populare româneşti, care iată, persistă, ca un mesaj liniştitor de continuitate şi stabilitate.

Boul înstruţat este o sărbătoare a solstiţiului de vară, desfăşurată la noi de Sânziene sau Rusalii. Personajul central era un bou cu înfăţişare falnică (ales cu grijă în acest scop), împodobit cu clopoţei, cu flori şi ţesături frumoase şi care era plimbat pe uliţa satului, reprezentând, cred etnologii, ipostaza zoomorfă a unei străvechi divinităţi cu puteri fertilizatoare, ce chezăşuia obţinerea unor recolte bogate. “Zeul” zoomorf străbătea satul, însoţit de un alai de personaje mascate, cu înfăţişări şi manifestări ce aminteau de alaiul zeului grec Dionysos, asociat cu rodnicia şi forţa vitală.

Obiceiul mai supravieţuieşte în unele sate transilvane, poate nu într-o formă atât de dezlănţuită ca în vechime, dar tot pitoresc şi tot spectaculos, deşi poate prea puţini cunosc originea pe care o atribuie cercetătorii acestui ceremonial.

La fel ca și la alte sărbători creștine, de ziua de RUSALII se leagă o mulțime de tradiții și superstiții care diferă de la o regiune la alta a țării:

- De RUSALII oamenii își împdobesc casa și gospodaria cu ramuri de tei, plop, stejar. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor și de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la Biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane;

Tot de RUSALII în unele regiuni se dansează Jocul Călușarilor. Dansul călușarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele și recoltele de influențele negative;

- Se spune că leacul cel mai folosit pentru cei atinși de RUSALII este jocul călușarilor;

- Sărbătoarea de RUSALII este un moment în care creștinii sfințesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. În tradiția populară se zice că numai până la Sânzâiene plantele au puteri vindecătoare;

- Spiritele rele se alungă prin ritualuri gălăgioase și pocnituri cu ramuri de tei de RUSALII;

- În gospodării se prepara unsori cu care se vor unge de RUSALII ungerele vacilor pentru a spori laptele;

- De RUSALII, femeile fac descântece împotriva Ielelor;

- Tot de RUSALII se ung ușile cu usturoi pentru că așa casa va fi păzită de rele și ghinion tot restul anului.

 

surse: www.descopera.ro, http://stirileprotv.ro

 
Informaţii utile - Diverse

Una dintre cele mai frumoase și mai interesante rezervații naturale din Transilvania este Grădina Zmeilor, din apropierea satului Gălgău Almașului, din județul Sălaj. Stâncile sculptate de acțiunea vântului, a ploii și a zăpezii au devenit personaje fantastice în legendele localnicilor.

Rezervația, situată la aproximativ 10 kilometri de orașul Jibou, are o suprafață de trei hectare. Ea este reprezentată de gresii desprinse din dealul Închieturi, cu o înălțime maximă de 376 de metri. Stâncile cenușii ori galbene sunt reprezentate de așa-numitele gresii de Sânmihaiu.

Din anul 2000, rezervația are statutul de arie protejată. Grădina Zmeilor îi atrage pe fotografii dornici să surprindă farmecul neîntrecut al acestui colț al Sălajului.

Dincolo de frumusețea peisajului, un element care îi atrage pe turiști este reprezentat de bogăția legendelor legate de Grădina Zmeilor. Una dintre ele spune că în Gălgău Almașului era sălașul unor zmei hapsâni, care furau fetele oamenilor. Într-o zi, unul dintre ei a furat soarele de pe cer, însă un voinic a decis să îi înfrunte. După ce l-a învins, a găsit soarele și l-a aruncat sus pe cer. Ceilalți zmei care veniseră să îi dea o mână de ajutor ortacului lor au fost orbiți de strălucirea neașteptată, iar una dintre fetele furate de zmei, eliberată de voinic, a rostit asupra lor o vrajă, iar zmeii au rămas acolo, transformați în stane de piatră încremenite pentru vecie. O altă legendă se referă la stânca botezată de localnici Fata Cătanii. Ea spune că o fată din sat s-ar fi îndrăgostit de un soldat împărătesc. Fata ar fi vrut să fugă cu iubitul ei în lume, însă ar fi fost blestemată de mama sa și s-ar fi transformat astfel în stâncă. Practic, fiecare stâncă din Grădina Zmeilor are propria legendă, indiferent că formațiunea de piatră poartă numele de Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Soldații, Eva, Căpitanul sau Dorobanțul. Mai toate aceste legende caută să explice în mod mitic formarea stâncilor cu forme neobișnuite. În vremurile mai recente, alte stânci, care nu fuseseră botezate de către localnici, au primit nume de genul Acul Cleopatrei sau Sfinxul, date de către savanții care au studiat formațiunile din gresie de Sânmihaiu sau de către custozii rezervației. De câțiva ani, accesul în rezervație a fost ușurat grație unor amenajări realizate de administrația locală, care au dus la sporirea numărului de vizitatori.

Mai multe organizații de promovare a turismului doresc să includă Grădina Zmeilor într-un circuit complex, alături de Grădina Botanică din Jibou, de centrul Zalăului, dar și de marele castru roman de la anticul Porolissum, odinioară cheia de boltă a apărării hotarului de nord al provinciei Dacia romană.

Grădina zmeilor a fost inclusă în Campania „125 de locuri pentru care iubim România”, campanie realizată de Adevărul.

sursa: http://www.romanialibera.ro

 
Social - Divertisment

Clujul este in prim plan in aceasta perioada. TIFF-ul si-a propus sa-l imbrace de sarbatoare. Vom avea multe de vizionat si aplaudat. Pe langa filme, gasim o oferta variata de evenimente care se vor desfasura in cadrul TIFF 2014. Transilvania Talent Lab este unul dintre ele.

În perioada 1-5 Iunie 2014, în cadrul celei de-a XII-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) va avea loc Transilvania Talent Lab (TTL), o platformă de training pentru încurajarea şi şlefuirea talentului profesioniştilor şi amatorilor în domeniul filmului.

TTL se adresează atât profesioniștilor, cât și amatorilor, și este primul program de training din România dedicat în egală măsură atât realizatorilor de film, cât și celor interesaţi de zona de organizare de eveniment şi management cultural, artiştilor vizuali şi creatorilor de conţinut online şi cross-media.

Programul îşi propune să contribuie la perfecţionarea unor tineri cineaşti, la descoperirea unor talente noi şi la dezvoltarea unor proiecte aflate în diferite faze de producţie.

Timp de cinci zile, 15 oameni pasionaţi de film şi new media vor parcurge toate etapele realizării unui film şi unui eveniment cultural în sfera cinematografică.

Ei vor participa la proiecţii speciale din cadrul TIFF, seminarii şi masterclass-uri despre regie, scenariu, imagine, sunet, montaj, producţie, crowdfunding, marketing, distribuţie sau strategii de festival şi vor avea şansa de a discuta proiectele lor concrete cu specialişti renumiţi din industria filmului, români şi străini, prezenţi la TIFF.

Transilvania Talent Lab este structurat în trei module de lucru, adresate tuturor participanţilor, indiferent de domeniul din care provin: modul 1 – Dezvoltare (dezvoltarea unui proiect cinematografic), modul 2 – Producţie (producerea unui proiect cinematografic) şi modul 3 – Marketing, Distribuţie și Management Cultural.

Ediția de anul trecut a TTL-ului a reunit la Cluj o serie de profesioniști din domeniu precum Nik Powell (trainer principal al modulului de Dezvoltare), Jean De Forêts și Sirkka Möller (traineri principali ai modulului de Producție, cu un focus pe ficțiune, respectiv film documentar), Marta Lamperova (trainer principal al celui de-al treilea modul TTL – Marketing, Distribuție și Management Cultural). Alături de trainerii principali ai modulelor, participanții TTL 2013 au avut ocazia să îi mai întâlnească, în cadrul unor seminarii speciale, pe Frederic Boyer (Director Artistic al Tribeca Film Festival), Claire Downs (script consultant), Lucian Georgescu (scenarist și regizor), Oana Radu și Elvira Lupșa (reprezentantele Romanian Film Initiative), Valentina Miu (director MediaDesk România).

Programul Transilvania Talent Lab include și o serie de masterclass-uri de film susținute de invitați de marcă ai Festivalului Internațional de Film Transilvania.

Ediția de anul trecut a TTL-ului a inclus trei masterclass-uri, care i-au avut ca invitați pe directorul de imagine Ed Lachman, compozitorii Adrian Enescu și Vasile Șirli și pe regizorul de film, Sebastian Lelio.

Participanţii Transilvania Talent Lab trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani. Toți cei selectați vor beneficia de acreditare, care le va garanta accesul la toate proiecţiile şi evenimentele marca TIFF 2013.

Cei 15 participanţi vor fi selecţionaţi pe baza aplicaţiei, iar cea mai bună dintre ele va fi câştigătoarea Bursei Transilvania Talent Lab.

sursa: orasulcluj.ro

 
Ştiri - Cluj-Napoca

Joi, 22 Mai 2014, începând cu ora 19:00, la Centrul de Cultură Urbană Casino Cluj-Napoca va avea loc evenimentul intitulat Redescoperă Farmecul Clujului.

Evenimentul este dedicat redescoperirii locurilor care ne-au făcut să ne îndrăgostim de acest oraș. Participanții vor putea asculta zece discursuri prin care se abordează, din diferite perspective, redescoperirea Clujului. În urma acestor discursuri, publicul votează câștigătorii ediției.

Deliciul participanților sunt cele cinci discursuri improvizate în care interlocutorul trebuie sa își arate inventivitatea prin susținerea unui discurs, pe baza: unor imagini aflate la prima vedere.

Invitatul special al acestei ediții este, Ovidiu Cîmpean. Evenimentul este moderat de Ovidiu Oltean și Raluca Moisi, membrii ai clubului de public speaking Toastmasters Cluj.

Sursa stire: http://orasulcluj.ro/evenimente/2014/05/redescopera-farmecul-clujului/

 

Facebook

Baner

Organizatia E.M.M.A.

Baner
Baner